Ursici, un sat la lumina lumânării

16 November of 2009

Foto:Club Off-Road București 4x4

Acțiunile umanitare și voluntariatul caută să ocupe, la început de secol XXI, un spațiu tot mai generos în ansamblul societății românești actuale. Numeroase asociații, ONG-uri sau cluburi particulare dezvoltă proiecte care, beneficiind de sus­ținerea publicului larg, încearcă să stimuleze într-o anumită măsură atitudinea și implicarea fiecărui cetățean în parte. Poate de aceea, în prezent, nu ne mai surprinde dorința anumitor asociații de a dezvolta proiecte umanitare, deși scopul lor inițial nu include promovarea acestor inițiative.
Un acronim apropiat mai degrabă prin compunerea sa studiului ornitologiei, CORB 44 reprezintă o asociație interesată în organizarea de concursuri și expediții adresate practicanţilor de sporturi extreme pe terenuri impracticabile. Președintele clubului, ­Valentin Duțu, un brașovean cu ini­țiativă, întors în țară după o perioadă îndelungată petrecută în Marea Britanie, a înființat asociația de off-road, respectând pas cu pas o „re­țetă“ apreciată în rândul or­ganizațiilor europene cu un astfel de profil.
În luna decembrie a anului care  tocmai  s-a  încheiat, Clubul de Off-Road București 4×4 s-a implicat alături de Transilvania Adven­ture Club în inițierea unei misiuni umanitare având ca scop distribuirea de alimente și haine unor săteni din zona Hațegului. Nimic ieșit din comun sau prea greu de pus în practică pentru cei care consideră că finalizarea acestei misiuni nu ține cont de condițiile de acces în zonă sau de nivelul redus de trai al sătenilor. Alimentele (ulei, făină, orez, biscuiți sau sucuri) s-au strâns cu ajutorul fiecărui participant și datorită unor sponsori interesați în a ajuta și, tot­odată, cu dare de mână. Locul, uitat de istorie și de adminis­trațiile în măsură să-i decidă soarta, poartă denumirea de Ursici, fiind un sat pierdut între crestele domoale și verzi ale Munților Șu­reanu, pe drumul de acces spre glorioasa Sarmizegetusa, leagăn al populației geto-dacice și al neamului românesc. Drumul spre teritoriile împădurite aparținând ținutului transilvănean a fost pentru numeroasele mașini de teren participante, unul plin de pe­ripeții şi cu răsturnări de si­tuație. Nimeni, însă, nu s-a pie­r­­dut cu firea, iar toți cei implicați le-au oferit colegilor aflați la ananghie o mână de ajutor. Totodată, s-au bucurat împreună de posibilitatea participării, de peisajele unice ale zonei și de spiritul de aventură ce îi anima clipă de clipă. Localnicii, calzi și primitori prin natura lor, în ciuda traiului dur, s-au întrecut în a-i servi cu preparate din carne și cu brânzeturi variate, cu bu­nătăți cum nu se pot găsi decât prin asemenea locuri de basm, specifice muntelui.
„Ursici“ poate avea ca sens etimologic „ursul“, „ursita“ sau ambii termeni adunaţi sub forma unui compus lingvistic, semnificând forța brută de stăpân al pădurii carpatine și soarta care, pentru vitejii daci, era deseori implacabilă, dar fără îndoială corectă. Departe de focul viu al civilizației, locuind în zone abrupte, dificil de străbătut în perioadele reci și înzăpezite ale anului, familiile din Ursici îşi duc traiul simplu, modest, în case foarte răsfirate una față de cealaltă, cu drumuri lungi și greu de străbătut între gospodării. Trist, dar adevărat, prin aceste locuri stilul de viață al urmașilor lui Burebista nu s-a schimbat semnificativ în ultimele două milenii. În continuare curentul electric, apa potabilă și sursele de încălzire pe gaze sunt minuni inaccesibile la început de secol XXI. Pentru cei aflați în căutarea unui viitor profesional, șansele privind începerea unei „cariere“ se reduc la o singură so­luție: oieritul și îndeletnicirile sale adiacente. Lipsiți de opor­tunități, tinerii au părăsit odată cu trecerea timpului aceste locuri, căutându-și norocul și acceptând șansa unei noi vieți ancorate în prezent, însă departe de cei dragi.
În sat se poate ajunge parcurgând o potecă bătătorită și îngustată în anumite porțiuni, un drum forestier prin inima codrului. În perioadele cu ninsoare sau ploaie abundentă, acest drum devine și mai greu practicabil. Ursici pare un loc uitat de societatea românească, din păcate, nu singurul de acest fel, în care doar anumiți șoferi expe­rimentați, aflați la volanul unor mașini cu tracțiune integrală și având la îndemână diferite soluții de avarie (lanțuri, cabluri de trac­tat și lopeți) pot pătrunde anevoie.
Iată cum un club fondat din plăcerea conducerii autoturismelor de teren și din do­rința participării la concursuri specifice se implică în acțiuni uma­nitare, ajutându-și com­pa­trioții năs­cuți, poate, sub o stea mai puțin norocoasă și într-o țară în care egalitatea și drepturile umane par să fie doar pasaje din Constituție.

LUCRURILE SE POT SCHIMBA, PRIN IMPLICARE
- Costurile mari de impozitare, comparativ cu cele adresate altor categorii de mașini (cu motor mai mic) fac misiunea celor de la CORB 44 și a altor organizații de acest fel să fie tot mai dificilă în privința ajutorului acordat celor aflați în nevoie. Astfel, costurile anuale ale impozitării unei mașini cu tracțiune integrală pot să depășească 3.000 de lei, în afara taxei de drum, a rovinietei sau a consumului ridicat de combustibil. Toate aceste taxe sunt percepute în condițiile unui salariu minim pe economie de 600 de lei pe lună.
-Școala generală cu clase elementare aflată în localitatea ­Ursici este, la origine, o simplă cabană din bârne de lemn, în care se străduiesc să învețe cei cinci - șase copii rămași pe aceste meleaguri în îngrijirea bunicilor. Învă­țătoarea străbate zilnic drumul lung și anevoios pentru a-și îndeplini plăcuta menire de a-i deprinde pe cei mici cu gustul atât de necesar, chiar dacă uneori mai greu de pătruns, al educației. Renovată par-țial, incinta sărăcă­cioasă este încălzită cu ajutorul a două sobe cu lemne și nu beneficiază de curent electric, care, de altfel, lipsește din întreaga zonă.
-Cluburile Off-Road înființate în majoritatea marilor orașe organizează aproximativ 10 concursuri pe an, structurate în funcție de nivelul extrem practicat și de dorința de participare. Clubul de Off-Road București 44 va continua să se implice în organizarea misiunilor umanitare, încercând ca în viitorul apropiat să poată găsi o soluție și în oferirea de curent electric sătenilor din Ursici.

Cristian Niculescu

Comments

comments