Un elixir al dragostei – povesti de viata

25 July of 2016

O băutură misterioasă a dezlănțuit pe neașteptate fantasmele 
secrete ale Ninei.

Ieșind din clădirea gării, Nina simți în tâmple o durere ascu-țită, care aproape că îi întunecă vederea. Să fi fost oare de la norii plumburii care dominau cerul de seară al orașului? Așa o fi aici de obicei vremea? Realiză astfel că nu știa mai nimic despre mica localitate istorică, medievală, unde urma să lucreze începând de mâine, luni.

Durerea de cap s-a instalat, surdă. Nina realiză că ar putea dura până a doua zi și nu se putea prezenta la un nou job nou în halul asta. Avea nevoie de o pastilă, dar era atât de târziu… și duminică pe deasupra. Căută febril pe smartphone, și găsi o singură farmacie non-stop: „Far-macie naturistă – vă așteaptă în același loc din anul 1583“. Urmă traseul indicat, pătrunzând într-un labirint de ulicioare parcă din ce în ce mai înguste: între case era deja de-a dreptul întuneric. La un moment dat smartphone-ul a pierdut semnalul și Nina s-a simțit pentru o clipă pierdută, dar imediat și-a dat seama că se afla chiar la destinație. Era în piațeta pe care o căuta, dar nu se vedea decât un turn întunecat, nici urmă de firmă de farmacie.

O singură casă era luminată: pe fereastră se puteau vedea niște rafturi vintage, cu bor-cane și borcănașe care arătau de-a dreptul retro. Intră cu precauție și, mijindu-și ochii, citi etichetele câtorva borcănașe de la intrare – nimic nu-i suna familiar.

„Plecăciune și iertăciune că v-am lăsat să așteptați. Trebuia să desăvâr-șesc o mixtură. Cu ce vă pot fi de folos?“ În fața Ninei se afla acum un bărbat într-o mantie cu glugă; avea o statură impresionantă și umerii largi se profilau pe sub mantie – Nina se gândi chiar că ar fi putut fi o rasă de călugăr. Ceru imediat aspirină și bărbatul o privi ciudat. „În lumea toată am călătorit și am învățat de la cei mai mari maeștri în arta vindecării, dar numele acestui leac nu mi-a ajuns niciodată la ureche“, spuse el. „Dar cu siguranță vă pot ajuta. Spuneți-mi ce vă supără.“ Nina zise simplu: „Mă cam doare capul.“

O neliniștea privirea ochilor lui turcoaz, o nuanță aproape neverosimilă. El îi puse mâna pe frunte. „Trupul vă e secătuit. Ați stat de veghe mult noaptea, nu-i așa?“, întrebă el. Ninei i se înmuiară genunchii. Cum putea să știe omul acesta că ea nu mai dormise de mai mult de o săptămână?
El începu să caute prin rafturi: „Aveți nevoie de ceva care să vă trezească spiritul vital. Am căpătat de curând un leac nou din Spania. Se pare că a fost adus de la celălalt capăt al lumii.“ Îi întinse Ninei un borcănaș cu niște boabe, care-i erau bine cunoscute. Ușor iritată, răspunse: „Cacao pentru dureri de cap?“ „Aveți încredere. Puteți să vă odihniți în laboratorul meu până prepar leacul.“ O duse în camera de alături și o întinse pe un fel de canapea; Nina era fascinată. Putea vedea cum bărbatul cel ciudat pisează boabele în mojar, explicând: „Pulvis Cacaonis are tot felul de efecte binefăcătoare: subțiază sângele și alină durerile de tot felul.“ Nina îl vedea cum adaugă apă fierbinte și alte câteva licori. Apoi veni cu paharul și se așeză pe marginea canapelei, lângă ea. O ridică, susținându-i ușor spatele cu mâna: „Încercați!“

„Ce-ați pus aici?“, întrebă ea. „Suc de sfeclă pentru dulceață, mirodenii din Orient ca să trezească sucurile din trup… o să vă facă bine.“ Nina luă o înghițitură și se strâmbă: leacul era amar și iute, așa că se hotărî să dea pe gât rapid tot restul. Corpul i se încălzi brusc; un vârtej se rotea acum între pântecele ei și punctul acela fierbinte de pe spate unde o atingea mâna lui. „A fost bun“, reuși ea să îngaime, pierzân——du-și privirea în ochii lui imposibil de turcoaz. „Și durerea?“, întrebă el mângâind-o ușor pe frunte. „Nu mai e.“ Nina îi luă mâna și-o așeză ușor pe sânul ei. Era vizibil tulburat, dar încerca să se stăpânească: „Am citit într-o scriere spaniolă că leacul aceasta poate să trezească și poftele lui Venus, dar nu am știut în ce măsură.“ O trase spre el cu putere și începu să o sărute. Ea îi luă mâna și o conduse între coapse; el îi atinse ușor slipul și-un fulger nestăpânit săgetă pântecele Ninei.

„Veniți“, îi zise el. „Un farmacist trebuie să observe în amănunțime efectele leacurilor sale.“ Ea gemu ușor, arzând de dorin–ță; tremurând, își strecură mâna acolo unde corpul ei își cerea dezlegare. Privirea lui îi urmări mișcarea și pe Nina o străbătu un gând, ca un duș fierbinte. „Vrei să observi?“, șopti ea. Inima-i bătea să-i spargă pieptul când își ridică fusta și văzu cum ochii lui se aprinseră și ei de dorință.

Articol exclusiv online
Text: echipa Ioana
Sursa foto: pixabay.com



Comments

comments

Previous:

Regina noptii – povesti de viata

Next:

Smoothies. Băuturi energizante cu fructe și legume

You may also like

Post a new comment