Pentru o noapte fierbinte

09 December of 2009

Este singură și are chef de un trup gol, senzualitate și erotism, de un bărbat fără nicio obligație

Silvia se simte foarte bine! Este de-a dreptul mândră de ea. După ce, cu un an în urmă, a găsit curajul și puterea de a pune punct unei relații care nu mai promitea nimic, viața ei se schimbase în bine: s-a mutat într-o casă nouă, mai spațioasă și mai luminoasă, avea un loc de muncă nou, solicitant care îi plăcea, își făcuse prie­teni noi… Se simte plină de energie, o senzație pe care nu o mai încercase de mult. Zilele trec în zbor, toate sunt pline, niciuna nu este la fel. Dar nopțile? De multe ori „cade lată“ în pat și se adâncește într-un somn profund.

Uneori – simte că îi lipsește ceva. Nu este vorba de „umărul pe care să plângă“. Nu are nevoie de prieteni care să o consoleze, care să o îmbărbăteze la greu, cel puțin nu acum, când se simte bine, plină de energie, de viață. Acel umăr are nevoie de un bărbat care să o înțeleagă, să o sprijine, să îi fie aproape, o relație pentru care nu se simte pregătită. Nu simte nevoia unei apropieri de lungă durată, pe moment are alte priorități: să se acomodeze cu noul cartier, cu noul loc de muncă și noii colegi de la birou.

Silvia reacționează la atingerile lui / Foto: Hubert Burda Medien

Silvia reacționează la atingerile lui / Foto: Hubert Burda Medien

Nu este vorba de ziua obișnuită. Îi este dor, tânjește după ceva plin de sălbăticie, ceva ce îi lipsește de mult timp – da, de când era alături de ultimul ei prieten. Nu a știut ce este singurătatea. De când se știe a avut un prieten, o relație destul de stabilă. O singură dată a rămas singură câteva luni după care l-a cunoscut pe Robert și au rămas împreună 12 ani – ultimii patru într-o relație plină de amorțire, caldă, plăcută, dar fără „nerv“ în ea. Pe scurt, nu a cunoscut aventurile furtunoase, relațiile accidentale în care este vorba numai despre sex. Astfel de relații nu au atras-o niciodată, nu aveau viitor: într-un târziu cineva urma să se îndrăgostească, să fie respins, să sufere. Este o suferință de care se lipsește bucuroasă și nici nu i-ar plăcea să facă pe cineva să sufere. Tot ce i-a mai rămas de făcut este să își satisfacă nevoia de pasiune într-o lume a fanteziei. Aici este disponibil orice bărbat și se poartă cu ea așa cum își dorește. Sunt ființe ireale, imposibil de găsit, bărbați impunători, politicoși, romantici. Alteori, sunt vedete de cinema modelate după gustul ei. Sunt curtenitoare, o răsfață, o ascultă, o ajută în gospodărie.

Alături de ființele senzuale are parte de aventuri incredibile. În lume fanteziei se eliberează de temeri, are curaj, este îndrăzneață. Fiecare aventură este perfectă… în felul ei. Toți bărbații-fantezie au defectele lor: sunt de neatins, nu le simte parfumul, gustul. În schimb au un mare avantaj: în viața reală nu se vor întâlni cu Silvia și ea nu riscă să se topescă de dragul cuiva.

Din dulcea visare sexy s-a trezit într-o noapte. Plecase de la birou cu prietenele să „colinde prin oraș“. S-au plimbat prin magazine fără o țintă anume și, când s-au plictisit, au intrat la un film. Nu s-a dovedit o alegere inspirată, era… „greu de digerat“. După film, pentru a salva seara, a intrat cu prietenele într-un bar. În drum spre tejghea s-a simțit supravegheată. S-a întors și privirea i-a căzut pe un bărbat slab, puțin palid. Se sprijinea de un perete, avea o sticlă de bere în mână și o privea cu insistență prin bretonul care îi acoperea ochii. Părul negru îl făcea să semene cu un personaj din filmele de epocă, dar și cu unul din­tre poeții-fantezie care îi umpleau nopțile de farmec. Silvia era fascinată.

Iar bărbatul nu o slăbea din ochi. Au stat la masă, au bârfit, au râs și au dansat, s-au simțit bine. Când una dintre prietenele ei a vrut să mai comande ceva de băut, s-a oferit să meargă la bar să-i aducă băutura. Când s-a ridicat de la masă, l-a căutat din priviri pe necunoscut, l-a fixat insistent, hotărâtă. S-au întâlnit la tejghea. Străinul o urmase acceptându-i invitația. S-a prezentat. Avea o voce plăcută, plină de căldură. Conversația începe fără efort, de la sine. Este un bărbat simpatic în compania căruia se simte bine. Un lucru este sigur: străinul o captivează și nu are de gând să renunțe la ea. Nu are niciun motiv de îngrijorare, nici Silvia nu se grăbește să se întoarcă la prietenele ei. Nu are de ce: străinul nu este din oraș, ceea ce exclude o altă întâlnire cu el, are câte ceva din farmecul bărbaților-fantezie pe care i-a plăsmuit cu atâta grijă.

„Gașca“ de la birou a dat-o de mult uitării. Fetele pălăvrăgesc la masă. Se simt prea bine ca să-i observe lipsa sau ca să își amintească de ce plecase de la masă. Când și-a adus aminte de ele, a comandat băutura pentru care venise, dar masa lor era goală. Rămăsese singură cu străinul și nu îi părea rău. „Avem posibilitatea să stăm la un «pahar de vorbă»  fără să ne grăbim.“

Se simțea bine. Putea să își continue nestingherită flirtul. Un mesaj scurt pe telefonul mobil i-a confirmat că prietenele o „abandonaseră“ în compania străinului. Pentru o clipă, cât a închis ochii, fanteziile nocturne par să prindă viață. Conversația se transformă pe nesimțite. „Anumite“ replici, priviri și gesturi încep să o condimenteze. Deja lasă impresia că ar forma un cuplu. Pentru Silvia, afirmația aceasta nu este departe de adevăr. L-a întâlnit în seara asta pe Teo, așa s-a recomandat străinul, dar pare să îl cunoască de mult. Este materia­lizarea dorințelor ei. Reacționează cu naturalețe la avansurile lui, se apropie de el și piciorul ei se lipește de al lui. După puțin timp, palma lui caldă se odihnește pe genunciul ei. Mai târziu îi șoptește ceva la ureche și buzele lui moi alunecă pe gâtul ei. Reacția Silviei nu se lasă așteptată: un fior de plăcere intensă i se plimbă pe șira spinării, coapsele i se încordează cuprinse de o căldură plăcută… Îl dorește, îl vrea.

O senzație și un sentiment care o fac să „strige“ de plăcere. De cât timp aștepta să simtă căldura aceea, furnicăturile! De când își dorea un bărbat… Visul ei pare să se împlinească: Teo arată așa cum și l-a dorit, a doua zi pleacă din oraș. Nu vor fi complicații ulterioare. L-a întrebat într-un târziu: „Plecăm?“ Privirea lui este admirativă, sinceră: „Trebuie să recunosc că știi ce vrei.“ Din vocea lui răzbate o admirație nedisimulată. Lasă banii pe tejghea și se ridică în picioare. Afară s-au contopit într-un sărut lung, pasional. După ce și-a savurat cucerirea, a dorit să clarifice situația în care se aflau: „Noaptea asta va fi singura noastră noapte.“ Teo zâmbește, îi cuprinde șoldurile, o trage spre el, o sărută. Ajunși în camera de hotel încep un joc al pasiunii care se sfârșește în zori. S-au dezbrăcat și s-au acoperit cu sărutări. Când buzele lui Teo au început să o exploreze, Silvia a simțit că nu va regreta această „aventură de o noapte“.

Când s-a trezit, parfumul lui Teo plutea în cameră. A închis ochii, trezind atâtea amintiri plăcute și, ciudat, o urmă de nostalgie. Trebuia să se trezească, să nu se mai gândească la noaptea petrecută cu Teo. Când s-a ridicat din pat, a văzut un trandafir pe noptieră.  Ghemuit în fața patului, Teo o privea cu insistență: „Nu pot să plec.“ Speriată a închis ochi, bucuria revederii și teama de iubire au cu­prins-o. Eros se răzbunase.



Comments

comments

Previous:

Bătaia e ruptă din rai? Să tac când un copil suferă?

Next:

Ernest – Cu mine, viața a fost și continuă să fie generoasă!

You may also like

Post a new comment