Vlăstari 
pentru vitalitate

03 March of 2017

Vlăstari 
pentru vitalitate – Veganii din toată lumea sunt cuprinși acum de febra germinării. Cui îi plac vlăstarii și cine se teme de ei?

De sute întregi de ani, asiaticii includ în meniurile lor 
vlăstari, în general de leguminoase. Este vorba despre plăntuțe tinere de fasole sau soia, care se consumă ori fierte, ori prăjite, ori crude. Vlăstarii de soia, de fasole mungo, mugurii de bambus sunt ingrediente tipice ale bucătăriilor Extremului Orient, cărora cel mai mult le place să-i tăvălească prin tigaia încinsă până se înmoaie și devin mai gustoși.

Acești vlăstari nu sunt mult diferiți de ceea ce de obține la ora de biologie din școală, când lăsam câteva boabe de fasole pe un pat de vată udă sau de ce se obține când punem grâul la încolțit de Sfântul Andrei. Noutatea este că, acum, veganii din toată lumea au descoperit virtuțile plăntuțelor tinere de câteva zile și le 
proclamă drept alimente de bază pentru o dietă sănătoasă și nutritivă.

Dacă unora le sună cunoscut, trebuie să spunem de la început că faimoasa „dietă cu grâu încolțit“ a yoghinilor de odinioară s-a rafinat acum de sute de ori. 
Noile diete raw-vegane combină cu 
pricepere germenii unii cu alții și cu alte ingrediente proaspete, astfel încât 
practic nu ai cum să te plictisești de ei.

Superalimente care sunt 
superaccesibile
Cercetările noi pe care se bazează dietele raw-vegane moderne arată că vlăstarii sunt plini de vitamine, minerale și mai ales proteine: ei reprezintă practic cea mai bună sursă vegetală de proteine, mai ales că pot fi consumați în stare proaspătă, ceea ce face din ei un aliment de bază în dietele raw-vegane. Un principiu simplu aplicat de raw-vegani spune că mâncarea cea mai bună este mâncarea vie: vlăstarii sunt hrană care practic crește până în clipa în care este consumată, 
deci are cel mai mare potențial vital.

Cel mai înalt nivel de antioxidanți se întâlnește în germenii de broccoli și de ridichi, proclamați de Institutul 
Hippocrates din Florida drept adevărați agenți fitofarmaceutici anticancerigeni.

Se știe că leguminoasele, spre exemplu, respectiv boabele de fasole, mazăre, linte, soia, nu pot fi consumate în stare crudă din cauza unor componente indigeste și/sau toxice, care se obicei dispar prin înmuiere și fierbere, dar la fel de bine dispar prin germinare.

Cine are ochi ager a observat deja că 
supermarketurile oferă din ce în ce mai multe varietăți de vlăstari proaspeți la caserole, dar pe site-urile pentru vegani și chiar în unele supermarketuri se pot achiziționa și kituri pentru germinare: cu relativ puțină cheltuială de timp, loc și bani, putem crește în casă propria recoltă de vlăstari care, mai nou, trec drept 
alimentul cel mai complet și mai nutritiv. Kiturile conțin și semințe pentru 
germinare, dat fiind că semințele pe care, de exemplu, le găsim în magazinele de grădinărit pot fi tratate chimic contra dăunătorilor, iar toxinele trec imediat în germeni și îi fac improprii consumului. Dacă nu găsiți în kituri semințele dorite, cel mai bine este să le cumpărați din surse bio garantate.

Gust de viață proaspătă
Germenii au gust intens și proaspăt, mulți sunt chiar iuți și, așa cum se spune că un vlăstar conține de zece ori proprietățile vitale ale plantei respective, la fel se poate spune și că, , de exemplu, gustul unui vlăstar de ridiche echivalează cu gustul unei ridichi întregi. Dacă nu ai mai consumat și vrei să te obișnuiești cu ideea, cel mai bine este ca, inițial, să presari vlăstarii în salată, urmând să 
devină ingredientul principal al acesteia și apoi să prepari chiar sucuri în care 
vlăstarii au rolul principal. Adepții dietei raw-vegane susțin că acesta este cel 
mai nutritiv și mai plin de energie mic dejun posibil.

Precauții în grădina 
de acasă

Dacă procesul de germinare nu se realizează în condiții optime de igienă, culturile pot fi contaminate cu bacterii cu potențial deosebit de periculos, cum ar fi Escherichia coli sau salmonela. Semințele și/sau boabele care urmează a fi folosite trebuie spălate minuțios, iar terenul de germinare trebuie udat cu prudență și aerisit, pentru a se preîntâmpina dezvoltarea mucegaiurilor.

Ce fel de semințe 
putem germina
• leguminoase: alfalfa, linte, mazăre, fasole mungo, soia
• cereale: ovăz, grâu, porumb, orez, secară, orz
• pseudocereale: hrișcă, quinoa, amarant
• oleaginoase: susan, floarea-soarelui, migdale, alune, cânepă, in, arahide
• familia verzei: varză, broccoli, creson, muștar, mizuna, ridiche roșie obișnuită, ridiche daikon japoneză, rucola, gulie
• umbelifere: morcovi, țelină, fenicul, pătrunjel (se folosesc mai degrabă plăntuțele tinere, nu germenii)
• familia cepei: se folosesc, la fel, plăntuțele tinere
• alte ierburi: spanac, salată verde

Germenii de solanacee – în special tomate – 
se vor consuma cu prudență, în cantități mici, deoarece conțin substanțe cu potențial toxic. Însă tocmai lor li se atribuie virtuți anticancer sporite, mai ales în cazul cancerului de sân, 
și capacități de a combate tulburările cardiovasculare.Conform datelor Institutului Hippocrates din Florida, cele mai bune surse de energie sunt conținute în germenii de:
• 
floarea-soarelui
• 
ceapă
• 
usturoi
• 
chives
• 
gulii violete
• 
varză chinezească
• 
kale
• 
alfalfa (lucernă)
• 
ridiche daikon 
japoneză
• 
oregano
• 
hamei
• 
susan
• 
tomate
• 
cartof-dulce 
sălbatic

Citeste si:

Articol exclusiv online
Text: echipa Ioana
Sursa foto: pixabay.com/

Comments

comments

Previous:

O veste bună: Berea te ajută să învingi astenia de primăvară

Next:

Combinatii alimentare sanatoase si gustoase

You may also like

Post a new comment