Târgu-Jiu

25 February of 2014

Admirând creațiile brâncușiene

Dispusă în trepte de altitudine situate la înălțimi medii sub 1.000 de metri, zona subcarpatică a Po­di­șului Getic se des­fă­șoară de-a lungul a zeci de kilometri la poalele blânde ale Parângului, între orașele Râmnicu-Vâlcea și Târgu-Jiu.
Regiunea păstrează un climat depresionar răcoros, plăcut atât în perioadele calde de vară, cât și iarna. Vegetația, formată majoritar din livezi cu pomi fructiferi și ample păduri de foioase străbate conturul vălurit, de un farmec aparte, al dealurilor Olteniei.
Orașul Târgu-Jiu, așezat la poalele Subcarpaților Getici și scăldat de apele limpezi ale Jiului, a primit rang de târg încă de la începutul secolului al XV-lea, printr-un hrisov emis de domnitorul Mircea cel Bătrân Mănăstirii Tismana.

Între tăcere și sărut
Simboluri ale orașului, operele de artă aflate pe Calea Eroilor și în Parcul Central din Târgu-Jiu reprezintă tributul adus artei românești de Constantin Brâncuși, cel considerat, pe bună dreptate, unul dintre părinții sculpturii moderne. Artistul român, născut la Hobița și educat la prestigioasa Școală de Arte Frumoase din Paris, a creat la inițiativa Ligii Naționale a Femeilor Gorjene un ansamblu monumental dedicat eroinei locale Ecaterina Teodoroiu și altor martiri jertfiți în Primul Război Mondial.
Prin forma sa rotundă, Masa Tăcerii simbolizează egalitatea, dar și imposibilitatea de a evita o soartă, asemănătoare unui cerc închis. Scaunele din calcar în formă de clepsidră evocă cele 12 ore ale unui timp repetitiv. Într-un spațiu prielnic meditației, asemănător Cinei celei de Taină biblice, se deschide o Alee a Scaunelor respectând același format al laitmotivului temporal.
Băncuțele păstrează aspectul asemănător clepsidrelor, dar de această dată cu forme pătrate. La capătul aleii se înalță mândră Poarta Sărutului. Sărutul de rămas-bun, sărutul dat învingătorilor sau sărutul unui nou început…
Caracteristice operei brâncușiene, jumătățile de cerc sub formă de gură au atras de-a lungul timpului numeroase cupluri de tineri dornice să își mărturisească iubirea sub arcul de travertin al porții. De altfel, turiștii ajunși aici pot beneficia de șansa fotografierii unor frumoase mirese.

Coloana recunoștinței
Printre obiectivele culturale ale orașului se numără și casa Ecaterinei Teodoroiu, construită în 1884 de părinții acesteia și devenită casă memorială după restaurarea din 1959, precum și Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu“, cu un patrimoniu de peste 24.000 de repere referitoare la istoria Gorjului.

Ansamblul triptic, format din Coloana Infinită, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, se desfășoară pe o distanță de peste un kilometru de-a lungul unei axe imaginare ce evocă, prin formă și mod de amplasare, jertfa eroilor pentru libertate. Urmând calea spre răsărit, turiștii poposesc în dreptul Coloanei recunoștinței fără sfârșit. Verticală, țâșnind spre nemărginirea spațiului, sculptura emană energie, iar segmentele în formă de romb, precum niște trepte, evocă lupta permanentă a omului cu destinul. Început în 1937, ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu a fost finalizat un an mai târziu, fiind în prezent un important obiectiv pentru numeroși turiști străini sau români, iubitori de artă și cultură.

Transport și cazare: Din Capitală, cei care pornesc spre orașul lui Brâncuși au de străbătut aproximativ 300 de km, pe Autostrada A 1, București-Pitești, și apoi pe ruta Râmnicu-Vâlcea – Horezu – Târgu-Jiu.
Cea mai frumoasă parte a orașului rămâne Grădina Publică, numită și Parcul Central. În suprafață de circa 10 hectare, grădina a fost amenajată în anul 1856 pe spațiul unei micuțe păduri seculare. Începând cu anul 1938, aici au fost amplasate Masa Tăcerii și Poarta Sărutului. Turiștii pot obține cazare
la pensiunile și motelurile din apropierea orașului Târgu-Jiu, la prețuri variind între 120 si 250 de lei camera dublă, cu mic dejun inclus.

Text: Cristian Niculescu

Comments

comments