Sindromul de tunel carpian. Ce este și cum se manifestă

Sindromul de tunel carpian reprezintă o afecțiune provocată de diferite accidentări sau de utilizarea excesivă a membrelor superioare și este caracterizată de simptome precum amorțeala, tremurul mâinii, senzația de arsură și înțepăturile din degete, având ca efect scăderea sensibilității tactile.

Caracteristici

Tunelul carpian este o formațiune anatomică aflată în partea opusă podului palmei, prin interiorul căruia circulă nervul median, care controlează o parte din mișcarea degetelor. Când acest spațiu este presat ca urmare a diferitelor activități, nervul median se comprimă, generând tulburări senzoriale și ale motricității. În timp pot avea loc, prin neinstituirea unui tratament, atrofieri ale musculaturii palmare.

Primele simptome ale bolii apar noaptea, bolnavul trezindu‑se cu mâna amorțită și degetele umflate, rigide și dureroase. Afecțiunea netratată poate genera dureri difuze spre zona cotului, a umărului sau a cefei, devenind permanentă și ireversibilă.

Cauze

Deși sindromul de tunel carpian apare fără un motiv evident, presiunea crescută pe nervul median și tendoanele din tunelul carpian este cauzată frecvent de traumatisme sau răni ale încheieturii mâinii, artrită reumatoidă, reducerea activității glandei tiroide, diabet zaharat, mișcări repetate ale mâinii sau încheieturii (lucru intens la tastatură sau cu mouse-ul), sarcină și folosirea frecventă a uneltelor care vibrează.

O complicație a sarcinii

Sindromul de tunel carpian este o complicație destul de comună a sarcinii. Unele studii arată că afectează în jur de 60% din gravide. Deși nu se cunoaște clar cauza, umflarea tegumentelor și retenția fluidelor contribuie la compresia acestui nerv. Fluctuațiile hormonale ar putea crea, de asemenea, un mediu favorabil dezvoltării acestei afecțiuni. De cele mai multe ori, simptomele apar în al treilea trimestru, dar pot fi prezente și după, în special în timpul alăptării. Dacă ai suferit de aceste probleme pe timpul sarcinii, după naștere, la 3-6 luni, mergi la o reevaluare pentru a vedea clar care este situația și ce cale trebuie aleasă.

Tratament

Diagnosticul presupune examen clinic și electromiografie (înregistrarea electrică a activității musculare). Prima metodă și cea mai simplă de vindecare se bazează pe administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene și aplicarea de atele pentru imobilizarea antebrațului.

Cea de-a doua metodă face apel la intervenția chirurgicală, adresându-li-se pacienților care nu au reușit prin alte metode terapeutice să își amelioreze durerea. Medicul secționează ligamentul care formează unul din pereții tunelului carpian, eliberând presiunea ce acționează asupra nervului median. Boala poate fi prevenită sau ameliorată prin evitarea solicitării fizice, fiind o afecțiune care, tratată corespunzător, nu generează în timp sechele foarte grave.

Citeste si:

Boala Raynaud

Boala secolului: lipsa cronica de somn suficient

Forța ierburilor. Există o plantă pentru fiecare boală

text: Cristian Niculescu/articol exclusiv online, sursa foto: pixabay.com

Comments

comments