Sindromul Alzheimer. O boală sinistră care afectează 4 din 10 batrâni

Considerat, ca urmare a etapei de vârstă în care se manifestă, drept una dintre bolile senectuții, sindromul Alzheimer afectează progresiv creierul, având ca efect deteriorarea accentuată a funcțiilor cerebrale și fiind asociat de către specialiști, datorită modalității de manifestare, tulburărilor de comportament specifice demenței.

La pacienții cu vârsta peste 80 de ani, numărul cazurilor noi poate să atingă până la 40 la sută din totalul populației în etate.

Diagnostic și evoluție
Un diagnostic cert nu poate fi oferit decât prin examinarea morfopatologică a creierului, atunci când pacientul a decedat. În general, diagnosticul se realizează prin excludere, eliminând cauzele unor boli cu simptome similare, precum accidentul vascular cerebral, tumorile, hipotiroidia sau anumite anemii severe.

Testarea și examenele de neuroradiologie trebuie să aibă loc în prezența unui membru al familiei, care poate oferi detalii privind comportamentul zilnic și modificările de personalitate ale pacientului.

Evoluția clinică urmărește trei faze distincte, de la debut și până la deces, rapiditatea agravării având o perioadă de timp variabilă, între 2 și 10 ani. În faza inițială au loc numeroase reacții întârziate, tulburări de judecată și de dispoziție afectivă, pierderea orientării și a capacității de a efectua anumite activități.

Urmează o fază intermediară în care apar dificultăți în recunoașterea persoanelor apropiate, probleme de logică a gândirii și pierderea simțului de orientare, precum și necesitatea unei permanente îngrijiri și supravegheri.

În ultima etapă, pacienții uită să se spele, să se îmbrace sau să meargă la toaletă, au dificultăți în păstrarea echilibrului, dezvoltând stări confuze și un comportament agitat. Primele simptome ale bolii sunt uneori greu de depistat, tulburările incipiente de memorie sau de comportament fiind caracteristice persoanelor în etate.

Simptomele pot fi cognitive, în cazul tulburărilor de memorie, de vorbire, de calcul și de organizare a activităților sau non-cognitive, de tipul celor psihotice, sexuale, delirante și de comportament alimentar.

Tratament
Până în prezent nu s-a descoperit niciun mijloc de prevenție sau de tratament a-decvat împotriva sindromului Alzheimer. Recomandările medicale insistă asupra menținerii unei permanente activități fizice și intelectuale, precum și a unei alimentații raționale, bazate în special pe legume și fructe.

Păstrarea presiunii arteriale la valori normale și medicația cu antiinflamatoare, de tipul acidului acetilsalicilic, reduc riscul apariției bolii. În viitor, specialiștii caută să dezvolte un vaccin care să poată fi utilizat în tratamentul bolnavilor diagnosticați cu Alzheimer.

Încă din primele faze ale bolii, este necesară instituirea unei tutele și rezolvarea problemelor privind întreținerea și atenția acordată pacientului în perioada de evoluție a afecțiunii.

Citeste si:

text: Cristian Niculescu/ sursa foto: pixabay.com

Comments

comments