Sindromul colonului iritabil

09 December of 2009

Sindromul colonului iritabil (SCI) este o patologie caracterizată prin perturbarea funcţiei intestinale şi dureri abdominale recurente. Este o afecţiune frecvent întâlnită: se estimează că 15 – 20% dintre adulţi suferă de acest sindrom, procente care i-au determinat pe specialişti să se gândească la faptul că există un factor determinant comun. Incriminate au fost regimul alimentar necorespunzător, modificările hormonale sau perturbarea motilităţii intestinale la nivel nervos, dar până la ora actuală nu se cunosc cauzele exacte ale problemei. 

Ce se întâmplă?

După ce sunt parţial digerate în stomac, alimentele ajung în intestinul subţire, iar de aici în intestinul gros care, contractându-se, face ca alimentele să înainteze. Colonul este acea porţiune a intestinului gros care intervine atât în digestia alimentelor, cât şi în formarea materiilor fecale. În sindromul colonului iritabil, contracţiile intestinului sunt fie prea puternice, fie prea slabe, astfel că alimentele se deplasează în această parte a tubului digestiv fie prea repede, fie prea încet, rezultând o malabsorbţie alimentară.

Sindromul colonului iritabil mai este denumit şi colon funcţional sau colon spastic.

Tulburări intestinale neplăcute

 

Foto: Hubert Burda Medien

Foto: Hubert Burda Medien

Simptomele colonului iritabil variază de la o persoană la alta şi pot dispărea pentru o perioadă de timp. Durerea poate fi acută şi pulsatilă sau, dimpotrivă, surdă şi profundă, dar există persoane care nu acuză nicio durere, ci se confruntă doar cu episoade de diaree, care se declanşează de obicei dimineaţa, la trezire. Iată ce simptome pot trăda sindromul colonului iritabil: durere abdominală (de obicei crampe) care durează câteva secunde sau minute, balonare, scaune moi şi frecvente, a căror eliminare este însoţită de crampe sau durere, alternanţa constipaţie-diaree (unele persoane suferă doar de una dintre acestea), prezenţa de mucus în scaune, senzaţie imperioasă de defecare, anxietate, depresie, oboseală, dureri de cap, greaţă, pierderea poftei de mâncare sau apetit crescut, eventual, pierdere în greutate. Scaunele diareice apar ocazional, adeseori sub forma unor scaune imperioase, care se manifestă fie dimineaţa, fie imediat după mese, fie la emoţii. Schimbările în rutina zilnică, anxietatea, evenimentele traumatizante şi călătoriile pot fi o sursă de stres şi, în consecinţă, pot agrava simptomele.

 

Stabilirea diagnosticului

Deoarece manifestările bolii sunt atât de diverse, specialiştii îi sfătuiesc pe cei care se confruntă cu probleme intestinale să se adreseze medicului pentru un diagnostic exact. Medicul va lua în calcul simptomele, antecedentele medicale ale pacientului, va efectua un examen clinic amănunţit şi va recomanda analize de sânge, coprocultură şi investigaţii de specialitate (radiografie sau endoscopie). Deoarece sindromul colonului iritabil nu antrenează modificări or­­ganice, medicul va stabili diagnosticul prin eliminarea altor afecţiuni digestive şi bazându-se pe anumite criterii (numite criteriile de la Roma) ce confirmă existenţa colonului spastic: durere, disconfort, modificări în frecvenţa şi consistenţa scaunelor, sen­zaţie imperioasă de defe­­­care, prezenţa de mucus în scaune, balonare.

Atenţie la alimentaţie

Deşi nu se cunosc cauzele bolii, studiile efectuate au ajuns la concluzia că sunt implicaţi mai mulţi factori: fiziologici, psihologici şi dietetici. Persoanele depresive sau anxioase, de exemplu, sunt mai predispuse la această afecţiune, numărul femeilor care suferă de SCI este de două ori mai mare decât al bărbaților. De asemenea, în apariţia bolii joacă un rol important şi alergia alimentară, ceea ce presupune identificarea acelor alimente şi adoptarea unui regim alimentar care să evite alergenii.

Cel mai bun tratament pentru colonul spastic este modificarea alimentaţiei. Consumaţi mai multe alimente ce conţin fibre solubile (legume şi fructe, cereale integrale), care îmbunătăţesc funcţia intestinală, reduc senzaţia de balonare, ameliorează durerile şi tulburările de tranzit. Reduceţi consumul de alimente grase, ciocolată, cafea, alcool, băuturi carbogazoase. Dacă intestinul dvs. se va dovedi la început mai sensibil, începeţi prin a consuma legumele fierte la aburi şi abia apoi treceţi la cele crude. Adoptaţi un orar regulat de mese şi evitaţi mesele copioase. Nu uitaţi să beţi suficiente lichide.

Reţineţi! Alimentele nu stau la originea sindromului colonului iritabil, dar unele pot agrava simptomele. Pentru a descoperi care alimente nu vă fac bine, notaţi timp de câteva săptămâni tot ce mâncaţi şi ce simptome apar. Dacă bănuiţi că un anume aliment vă face rău, eliminaţi-l din dietă pentru o perioadă şi vedeţi cum evoluează starea dvs.

Tratament

Deoarece s-a constatat că stresul este unul dintre factorii care declanşează „criza intestinală“ este important ca bolnavul să înveţe să-şi gestioneze stresul, prin tehnici de respiraţie sau de relaxare. De ajutor pot fi şi plantele cu efect calmant: tei, muşeţel, valeriană. În ceea ce priveşte medicamentele, medicul poate prescrie antidiareice (Smecta, Imodium), antispastice (Debridat, No-spa, Colospasmin etc.), uneori şi sedative. Suplimentele cu calciu şi magneziu ajută la relaxarea intestinului, iar preparatele probiotice pe bază de acidofilus refac flora intestinală.

Atacul de panică

 

Atac de panica / Foto: Hubert Burda Medien

Atac de panica / Foto: Hubert Burda Medien

Atacul de panică este o tulburare anxioasă caracterizată de apariția bruscă a unor sentimente de teamă accentuată, în absența oricărui pericol real. Acesta survine foarte rapid sau dintr-o dată, iar durata sa poate varia de la câteva minute până la câteva ore.

 

Un episod imprevizibil

Atacul de panică se poate declanșa în diferite contexte psiho-sociale: ca răspuns la un factor provocator sau asociat unei alte patologii de natură psihiatrică, precum tulburarea de panică, stresul post traumatic, starea de stres acut. În cazul în care atacurile de panică se repetă de mai multe ori pe săptămână (până la patru) se poate deja vorbi de o tulburare de panică, ce poate dura mai multe luni.

Se cunosc două tipuri de atacuri de panică: atacul de panică spontan, care survine în mod neașteptat și atacul de panică situațional, ce apare ca răspuns la un factor provocator.

Simptome care sperie

În timpul unui asemenea episod sever de anxietate persoana în cauză are impresia că se află în pericol de moarte, îi e teamă că-și pierde controlul, că înnebunește, că va suferi un infarct, are palpitații, este agitată sau, dimpotrivă, indiferentă total.

Diagnosticul de atac de panică se poate pune dacă, în timpul „crizei“, persoana prezintă cel puțin patru dintre următoarele simptome somatice și cognitive: palpitații, tremurături, transpirații, senzație de sufocare, senzație de sugrumare, durere sau jenă toracică, greață sau jenă abdominală, senzație de amețeală sau impresia de leșin, sentiment de irealitate, teama că-și pierde autocontrolul sau că înnebunește, frică de moarte, furnicături și frisoane sau bufeuri de căldură.

Tratament

Atacul de panică nu este periculos în sine, dar este destul de neplăcut pentru persoana în cauză. De obicei, o dată ce dispare situația care l-a provocat, atacul de panică „se vindecă“ de la sine. În unele cazuri, însă, evoluția este de natură cronică, fiind nevoie de tratament de specialitate.

Înainte de toate, medicul va elimina sau trata orice eventuală afecțiune ce s-ar putea ascunde în spatele unor simptome similare: spasmofilia, tulburări tiroidiene, cerebrale sau cardiace, astmul, hipoglicemia etc.

Apoi, odată confirmat diagnosticul de atac de panică, medicul psihiatru va recomanda ședințe de psihoterapie comportamentală și cognitivă și, eventual, administrarea de antidepresive sau anxiolitice.

Atacurile de panică nu pot fi prevenite fără un tratament adecvat. Specialiștii sunt de părere că frecvența crizelor ar putea fi redusă prin evitarea substanțelor excitante: cafea, băuturi care conțin cafeină, alcool.

Consultant: dr. Cristina Drăgulin, medic primar medicină internă, Centrul Medical Romar



Comments

comments

Previous:

Îngrijiți-vă dantura

Next:

Refluxul gastroesofagian

You may also like

Post a new comment