Plăceri „vinovate“ de care nu ar trebui să ne simțim apăsate

06 August of 2012

Credit foto: credit foto la psiho: wavebreakmedia ltd, 2012/Shutterstock.comPe măsură ce creștem, învățăm că ceea ce ne face să ne simțim bine nu este neapărat necesar și bun pentru noi. Mâncarea bună și gus­toasă este de obicei nesănătoasă sau ne strică silueta. Distracția poate să însemne că rămâi cu treaba nefăcută.
Am surprins persoane care spun că, după atâta bine, sigur va urma ceva rău. Ce poa­te să însemne asta? În lumea respon­sabilității adulților tindem să egalăm plă­cerea cu auto-indulgență, vinovăție și superficialitate. Dar făcând loc din când în când pentru indulgență ocazională, ne putem simți mai bine decât credem.
Plăcerea face parte din structura umană și este nevoie de ea pentru a ne simți împliniți.

De ce ne simțim vinovați când recurgem la plăceri?
Poate că îți plac romanele siropoase, adori ciocolata cu lapte și alune sau bomboanele fine și multe… Poate plângi la filmele romantice, ești obsedată de filmele vechi sau te comporți ca o copiliță când ți se fac poze sau ieși în parcul de distracții.
Uneori plăcerile sunt urmate de o idee de vinovăție. Unele plăceri ne fac să ne simțim vinovate pentru că nu sunt bune pentru noi – mâncarea, timpul pierdut cu jocurile. Poa­te că unele nu sunt neapărat rele pentru noi, dar ne este teamă de impresia pe care o lăsăm celorlalți făcând asemenea lucruri.
În cele din urmă vinovăția răsare din plă­cerea însăși. Valorile cu care creștem nu sunt în scopul obținerii plăcerilor. Adică mâncăm pentru a trăi, facem sex în scopul perpetuării speciei. Plăcerea de dragul plă­cerii de cele mai multe ori este evitată, fiind considerată rușinoasă.

Plăceri de care ne simțim vinovate
1. Televizorul. Chiar dacă uitatul în exces  la televizor poate însemna spălarea cre­ierului, plăcerea unei emisiuni preferate poate să ne furnizeze con­fort. Multe emi­siuni/se­riale pot să pară rupte de realitate, dar ele surprind e­mo­ții umane la care putem să ne ra­portăm, cum ar fi durerea res­pingerii, eșe­cul, umilința etc. Ne permit să fim mar­torii obstacolelor depășite de cei­lalți și ne dau sentimentul că vom reuși în cele din urmă, ne învață să sperăm.

2. Bârfa. Este un alt exemplu de plăcere „vinovată“. Pentru toți cei care evită bârfa și uneori descoperă că sunt incapa­bili să reziste la comentarii despre afacerile altora, iată ceea ce spun cercetările: bârfa are o funcție socială. În studiile efectuate, cer­cetătorii au descoperit că majoritatea par­ti­cipanților voiau să divulge informații incriminatoare despre comportamentul greșit al celorlalți, totuși cu un scop: această infor­ma­ție ar ajuta un al treilea participant să evite să devină o victimă. Aceste bârfe pot ajuta să-i protejezi pe cei nevinovați de ex­ploatarea prietenilor to­xici, de parteneri infideli sau angajați necinstiți.

. 3Facebook. Majoritatea celor care utili­zează Facebook-ul pe­trec o oră pe zi pe site,  făc­ând din el o sursă de plă­cere, dar și de vino­văție. Cerce­tă­to­rii au des­coperit că utilizarea re­țelei de socializare te poate elibera de stres (unele studii spun că au constatat o scădere a tensiunii inimii), ali­­men-
­tează stima de sine (uitându-te la pe­re­tele tău te simți mai bine), facili­tea­ză conexiunile romantice, crește productivitatea muncii (pauzele amu­zante te ajută să te refocusezi).

4. Somnul – această nevoie fundamen­tală poate deveni o plăcere vinovată pentru mulți oameni care se simt rușinați că au nevoie de un pui de somn de du­pă‑amiază sau nu reușesc să stea într-un week-end mai târziu pentru că pică de somn. Privarea de somn crește riscul accidentelor și compromite să­nătatea fizică și psihică. O noapte prelungită de somn și/sau un somn de după-amiază face bine psihicului și nu e cazul să te simți vinovată pentru asta.

5. Mâncarea junk – adică nesănătoasă. De câte ori ai asociat cuvântul „cio­co­lată“ cu păca­tul? Mâncarea junk și sucurile gazoase, îndulcite, „chimi­calele“ adesea fac plăcerea mai mică decât vinovăția. Cine încalcă principiile sănă­toase ale alimen­ta­ției sau regulile unei diete este predispus să le încalce și mai des. Multe dintre alimentele considerate plăcute sunt așa pentru că ele cresc nivelul serotoninei și ne fac mai calme și mai fericite. Cu moderație, plăcerile vinovate pot fi mai puțin vinovate și ne ajută să avem o stare de satisfacție – o bucățică de tort din când în când ne face să ne simțim bine. Uneori, alegerea de a face ceva nu tocmai bun poate avea un efect impulsionant.

Scoate „plăcere vinovată“ din vocabular
Cum? Reflectând la:
➽ viața fără plăcere ne face să devenim niș­te automate, să ne pierdem umanitatea. Mun­ca fără plăcere ne robotizează, mân­carea fără gust ne deprimă, rutina fără încăl­carea din când în când a regulilor ne plic­tisește.
➽ în spatele plăcerii se află nevoia de a fi conformist. „Nu mânca asta, nu citi prostii, fă așa și nu așa“ sunt mesaje pe care le primim tot timpul din mediu. Este o presiune de a fi înscris într-o medie statistică, a fi normal, a nu exagera într-un fel sau altul.
➽ dacă vinovăția izvorăște din îngrijorarea că nu poți fi disciplinată și ai nevoie de control și disciplină, atunci a venit momentul să echilibrezi balanța în toate domeniile vieții. O viață echilibrată presupune plăcere și datorie combinate echitabil.
➽ dacă plăcerea unor activități, hobby-uri te face să te simți vinovată de teama sanc­țiunii și a blamului social, a venit momentul să îți ajustezi stima de sine și să nu îți mai pese de ce spun ceilalți. Atâta timp cât păs­trezi moderația și nu îți faci rău, micile plă­ceri sunt absolut necesare pentru starea de bine și acționează excelent ca antidot împotriva stresului.

Oana Pescaru – psiholog și terapeut de familie




Comments

comments

Previous:

Cum să-ți crești copiii pentru a face față stresului de mâine

Credit foto: Goodluz, 2012/Shutterstock.com

Next:

„Ascultă ce zic eu! Taică-tu nu știe nimic“

You may also like

Post a new comment