Eficiente: cataplasmele

20 November of 2009

Cataplasmele / Foto: Hubert Burda Medien

Cataplasmele / Foto: Hubert Burda Medien

Cataplasmele sunt, alături de infuzii, una dintre cele mai vechi forme de utilizare a plantelor medicinale. Toate marile civilizații au lăsat în urma lor dovezi ale folosirii cataplasmelor, dar egiptenii le-au transformat într-o adevărată știință. Astăzi, cataplasmele sunt recomandate de medicina naturistă drept o metodă terapeutică eficientă și la îndemână. Sunt simplu de realizat, important este să alegeți planta potrivită pentru afecțiunea sau neplăcerea de care suferiți. Iată câteva rețete.

Nalbă, pentru piele

Este o plantă cu efecte antiinflamatorii, antinevralgice, emoliente și expectorante, fiind recomandată ca remediu în amigdalită, laringită, bronșită, infecții renale, răni, tăieturi, acnee, abcese, furuncule. Se folosesc frunzele proaspete sau uscate. Cataplasma se prepară din două linguri de plantă uscată și mărunțită (sau patru linguri de frunze proaspete), care se umezește cu puțină apă fierbinte. Amestecul se pune între două fâșii de pânză și se aplică pe zona de piele ce trebuie tratată sau pe regiunea dureroasă. Se fixează cu un bandaj și se menține pe locul respectiv aproximativ o oră, având grijă să fie caldă în tot acest timp. Cataplasma poate fi aplicată și seara, înainte de culcare și menținută pe durata nopții.

Muștar, pentru tuse

Cataplasmele cu muștar sunt cele mai cunoscute, poate și pentru că efectele lor terapeutice au fost descoperite încă din cele mai vechi timpuri. Romanii, de exemplu, le foloseau pentru a trata mușcăturile de șarpe și în­țe­păturile de scorpioni. Astăzi, cataplasma cu muștar este recomandată pentru decongestionarea căilor respiratorii (bronșită, pne­umonie, răceală, gripă etc.), dar și pentru calmarea durerilor reumatismale, a infla­mațiilor articulare și a nevral­giilor. Nu se folosește la copiii mai mici de 10 ani, deoarece muștarul provoacă o senzație puternică de căldură.

Cataplasma se prepară astfel: peste 50 g făină de muștar se adaugă puțină apă călduță și se amestecă până se obține o pastă moale și omogenă. Nu se folosește apă fierbinte pentru că aceasta distruge principiile active din muștar. Se întinde pasta între două bucăți de pânză și se aplică pe zona ce trebuie tratată. Cataplasma se menține 10 – 15 minute, în funcție de toleranța fiecăruia. După îndepărtarea acesteia, locul respectiv se va spăla cu apă caldă, pentru a se evita iritațiile. Persoanele care nu suportă prea bine cataplasmele cu muștar pot folosi o combinație din 50 g făină de muștar și 100 g făină de in, amestec care nu irită pielea.

Varză, pentru reumatism

În uz extern, varza este recomandată ca remediu în numeroase afecțiuni (tulburări gas­trointestinale, guturai, bronșită, astm, colică renală), probleme ale pielii (abcese, furuncule, panarițiu, eczeme, acnee, contuzii, plăgi, arsuri), nevralgii, dureri reumatismale, entorse, luxa­ție. Se folosesc frunze proaspete de varză verde, intens colorate și cărnoase. Se spală sub jet de apă, apoi se șterg și se îndepărtează nervura centrală a fiecărei frunze, iar dacă aplicarea se va face pe o zonă sensibilă (arsură, abces etc.) se vor tăia și nervurile secundare. Frunzele pot fi aplicate așa cum sunt, după ce, în prealabil, au fost strivite cu un rulou de lemn pentru a ieși sucul sau pot fi încălzite pe baie de abur sau cufundându-se în apă fierbinte. Se face o cataplasmă din 2 – 3 frunze groase puse una peste alta, care se aplică pe zona de tratat. Peste frunze se pune o pânză groasă, apoi legăm cu o fâșie de tifon, fără a strânge prea tare. Preferabil este să aplicăm cataplasma seara, înainte de culcare, pentru a fi menținută cât mai multe ore în locul respectiv.

Cartofi, pentru bronșită

Cataplasmele cu cartofi au proprietăți decongestionante, fiind recomandate în caz de bronșită, guturai, dar și pentru diverse afecțiuni și neplăceri dermatologice (e­rup­ții, arsuri, degerături, plăgi). Se fierb cartofii cu­ră­țați de coajă, apoi se zdrobesc bine, cât sunt calzi, pe o bucată de tifon. Peste ei se pune o altă bucată de tifon. Cataplasma se aplică pe zona pieptului, dar cu atenție, să nu fie prea caldă. Se menține în locul respectiv două ore. Operațiunea se repetă de 2 – 3 ori pe zi.

Argilă pentru dureri de spate

Proprietățile medicinale ale argilei sunt binecunoscute încă din cele mai vechi timpuri. Cataplasma cu argilă dimi­nuează inflamațiile, îmbună­tățește mobilitatea articula­țiilor, absoarbe și drenează impuritățile din piele. Dacă adăugăm și ulei de arnică, efectul împotriva durerilor de spate și a torticolisului va fi mult mai puternic, deoarece arnica are efecte antiinflamatoare. Iată cum puteți prepara o cataplasmă cu argilă: ames­tecați 200 g de argilă verde cu apă. Adăugați câteva picături de ulei de arnică și câteva picături de ulei esențial de mentă. Întindeți pasta pe o bucată de pânză, în strat gros de 2 cm și aplicați-o în regiunea dureroasă. Lăsați să acționeze 20 de minute și, dacă este nevoie, repetați procedeul după câteva ore.

Boabe de ovăz

Cataplasma cu boabe de ovăz este recomandată ca remediu în principal împotriva afecțiunilor atribuite frigului, curenților de aer, umidității și mai ales pentru calmarea durerilor lombare și a durerilor de gât (dar nu pentru cele provocate de amigdalite). Cum procedați? Încălziți boabele de ovăz într-o cratiță, turnați-le pe o bucată de pânză (repartizați egal boabele), rulați pânza și aplicați cataplasma pe zona gâtului sau a rinichilor (în regiunea lombară). Mențineți cataplasma până când ovăzul s-a răcit.

Text: Angela Cîlțan



Comments

comments

Previous:

Combinarea alimentelor

Next:

Trebuie să facem sport zilnic

You may also like

Post a new comment