Totul despre aritmiile cardiace. Tipuri, cauze, simptome, tratament

21 October of 2019

Bătăile inimii au loc atunci când inima se contractă şi pompează sânge către organe. Ritmul cardiac normal se încadrează între 70 şi 90 de bătăi pe minut şi depinde de vârstă, condiţie fizică, greutate, înălţime, factori de stres, boli sau medicaţie. Aritmiile reprezintă tulburări ale ritmului cardiac sau bătăi neregulate ale inimii. 

Tipuri de aritmii:

Aritmiile sunt incluse în mai multe categorii, astfel încât avem următoarea clasificare:

  • Tahicardie – inima bate prea rapid (peste 90 de bătăi pe minut).
  • Bradicardie – inima bate prea încet (sub 70 de bătăi pe minut).
  • Fibrilaţie – contracţii neregulate, haotice ale inimii. 
  • Extrasistole – inima se contractă spontan, prematur şi generează bătăi suplimentare.

Cauze şi simptome ale aritmiilor cardiace

Persoanele sănătoase au uneori aritmii, care apar în timpul efortului fizic, din cauza stresului, emoţiilor sau în urma administrării anumitor medicamente şi suplimente alimentare, dar și din cauza fumatului, consumului de alcool, droguri sau cofeină.

Totuşi, aritmiile pot fi provocate și de anumite afecţiuni grave, precum:

  • Hipertensiune arterială
  • Boală coronariană (blocaje la nivelul arterelor coronare care irigă inima cu sânge)
  • Modificări ale structurilor cardiace (cardiomiopatie)
  • Atac de cord (infarct miocardic) anterior
  • Malformaţii cardiace congenitale
  • Probleme ale tiroidei
  • Diabet
  • Apnee în somn
  • Obezitate
  • Dezechilibre electrolitice (sodiu, potasiu, magneziu, calciu).

Uneori, aritmiile sunt asimptomatice şi sunt descoperite întâmplător, în cadrul unor investigaţii de rutină. Însă, alteori, tulburările de ritm cardiac pot avea și simptome evidente:

  • Ameţeală
  • Tremur, durere sau disconfort în zona pieptului
  • Transpiraţie excesivă
  • Probleme respiratorii
  • Slăbiciune
  • Palpitaţii
  • Leşin 
  • Stări de confuzie 
  • Oboseală. 

Metode de diagnostic

În cazul în care bănuieşte existenţa unei aritmii, medicul poate recomanda efectuarea anumitor investigaţii care să o depisteze.

Electrocardiograma (EKG sau ECG) este o procedură de evaluare a activităţii electrice a inimii. De pielea pacientului sunt ataşaţi câţiva electrozi (capetele unor cabluri electrice, asemănătoare unor ventuze), care au rolul de a capta undele electrice. Acestea sunt înregistrate pe o hârtie specială. 

Testul de efort evidenţiază modificările de ritm cardiac în timpul activităţii fizice. Pacientul este monitorizat în timp ce efectuează efort fizic pe o bandă de alergat sau pe o bicicletă. La fel ca în cazul EKG-ului, se aplică electrozi care înregistrează activitatea inimii. Testul de efort înregistrează reacţia muşchiului cardiac la efort fizic, pe măsură ce intensitatea creşte.

Holterul EKG înregistrează activitatea electrică a inimii timp de 24 de ore. Pacientul îşi desfăşoară activităţile zilnice obişnuite, în timp ce dispozitivul înregistrează variaţiile ritmului cardiac.

Dacă se descoperă aritmii, pot fi efectuate alte investigaţii suplimentare, care să ajute la depistarea afecţiunilor care le-au provocat. Pacientul poate face, de exemplu, o ecografie cardiacă, o radiografie toracică sau o coronarografie.

Aceste investigaţii se pot efectua în cadrul multor clinici şi spitale ce dispun de o secţie de cardiologie. Spre exemplu, poţi face investigații de specialitate la Arcadia Medical, iar dacă vrei să afli care sunt serviciile de care poți beneficia aici, găsești detalii pe pagina de internet https://www.arcadiamedical.ro/specializare/cardiologie/

Tratamentul aritmiilor

În funcţie de afecţiunea care a provocat aritmia, tratamentul diferă. Cazurile uşoare, nesemnificative, trebuie doar ținute sub observație, însă cele care determină simptome severe şi cresc riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral trebuie obligatoriu tratate. 

Bradicardia se tratează cu un stimulator cardiac. Acesta este un dispozitiv care se montează la nivelul zonei toracice a pacientului, în apropierea inimii. Stimulatorul cardiac detectează modificările ritmice ale inimii, iar atunci când bătăile se răresc, trimite impulsuri electrice care corectează activitatea cardiacă.

Tahicardia se tratează de obicei cu medicamente (beta-blocante sau agenţi antiaritmici). Ea poate fi ameliorată şi cu ajutorul exerciţiilor fizice regulate, care reglează funcţia inimii.

Uneori se pot administra anticoagulante, pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge, care ar provoca un infarct miocardic acut, o embolie arterială sau un accident vascular cerebral. În unele cazuri grave, poate fi nevoie de operație pe cord.

Aşadar, modificările ritmului cardiac și mai ales cauzele lor trebuie să fie descoperite din timp, pentru a putea evita complicaţiile.

 

 

Sursă: Digital Workforce

Sursă foto: pexels

Comments

comments

tacamuri artrita

Previous:

ACT a creat tacâmuri pentru persoanele care suferă de artrită

Next:

Ce este acupunctura

You may also like

Post a new comment