Refluxul gastroesofagian

14 December of 2009

O afecțiune generată de anumite disfuncționa­lități în procesul regurgitării, refluxul gastroesofagian este determinat de închiderea incompletă a sfincterului cardia, un inel muscular ce permite trecerea alimentelor prin esofag către stomac.

Cauze și simptome
Esofagita de reflux, așa cum mai este denumită, poate fi depistată la orice vârstă, indiferent de sexul pacientului. Atunci când conținutul gastric se revarsă în esofag, bolnavul resimte, din cauza acidității, o senzație de arsură în zona sternului. Clinic, acesta mai poate suferi dureri în momentul deglutiției, accese de tuse și simptome respiratorii sau cardiace.
Pirozisul (senzația de arsură), un simptom frecvent, nu apare în toate formele de reflux gastroesofagian, nefiind determinant în diagnosticarea bolii. Printre cauzele des întâlnite ale afecțiunii se numără herniile hiatale (diafragmatice), caracterizate de pătrunderea stomacului în torace prin orificiul esofagian. Alți factori responsabili pentru apariția refluxului gastroesofagian sunt consumul de alcool sau de tutun, masa corporală mare sau perioada de sarcină. Trebuie luat în considerare faptul că anumite alimente pot provoca tendința de reflux din cauza elementelor iritante aflate în compoziția lor. Printre acestea se numără produsele cu un conținut mare de grăsimi, dulciurile, sosurile iuți, citricele, ciocolata, băuturile care conțin cofeină, ceapa sau usturoiul.

Investigații și tratament
Investigația paraclinică amă­­nunțită poate fi realizată prin utilizarea mai multor procedee medicale. Endoscopia digestivă prezintă acuratețe, oferind imaginea clară a mucoasei esofagului prin intermediul unei minuscule camere video. Pe lângă posibilitatea vizualizării directe, explorarea imagistică are avantajul prelevării unor fragmente pentru biop­sie. Radiografia gastroduodenală cu bariu evidențiază anomaliile tractului digestiv sau anumite semne ale inflamației esofagului. O a treia metodă constă în măsurarea acidității esofagului și stomacului cu ajutorul unui mic tub implantat în regiunea afectată, pentru o perioadă de 24 de ore.
Tratamentul recomandat în majoritatea cazurilor este cel medicamentos și, doar în anumite stadii avansate, cel chirurgical. Antiacidele sunt pastile care pot fi cumpărate fără prescripție medicală, având ca efect neutralizarea acidității gastrice. Uneori, aceste medicamente pot genera și efecte adverse, precum diareea sau constipația. Inhibitoarele secreției gastrice reduc, nu numai că neutralizează, secreția de acid. Intervenția chirurgicală este recomandabilă doar în cazurile în care modificarea stilului de viață și tratamentul medicamentos nu dau roade. Operația poartă denumirea de fundoplicatură, putând fi realizată și cu ajutorul laparoscopului. Refacerea post­operatorie este rapidă. Pentru a putea beneficia de un tranzit alimentar normal, trebuie evitată poziția culcată a corpului timp de două sau trei ore după fiecare masă.

Cristian Niculescu

Comments

comments