Vârstele fericirii

01 August of 2016

Când vine vorba de fericire, nu ai la îndemână o definiție universal valabilă. Vârstele fericirii.

Pentru unii fericirea înseamnă o familie și copii, pentru alții – să creezi, să ai un sens, să lași în urma ta ceva. Pentru alții înseamnă un confort emoțional, financiar, să ți se împlinească așteptările și obiectivele. Pot exista diverse momente de fericire, de exemplu: „Când sunt la mare, pe plajă, cu o băutură răcoritoare, fără nicio grijă!“, dar există și perioade de satisfacție și bucurie, când spui: „Cei mai fericiți ani au fost primii doi de relație cu soțul meu.“
Cum se schimbă fericirea în funcție de vârstă? Fericirea ține de o anumită vârstă sau de o anumită atitudine? Sau de mai multe ingrediente? Să vedem ce se întâmplă la fiecare vârstă în acest sens.

Copilăria
Vârstă fără griji, cel puțin teoretic. Te joci, cânți, fluieri, alergi, descoperi, te bucuri de tot ce te înconjoară, cei din jurul tău vor să te ajute să crești frumos. La Bruyère spunea: „Copiii nu au no-țiu-nea de trecut sau viitor și, lucru care nouă nu ni se întâmplă niciodată, ei se bucură cu adevărat de prezent. Capacitatea de a te bucura de prezent este strâns corelată cu capacitatea de a trăi fericirea.“

Adolescența
La o scurtă privire poți vedea grupuri de ado-lescenți foarte zgomotoși, entuziaști și veseli. Dar veselia nu e sinonimă cu fericirea. Anii ado-lescenței presupun sentimente de confuzie, frământări și neliniști legate de întrebarea „Cine sunt eu?“. Emoțiile sunt clocotitoare, fluctuante și intense. Acum râzi cu gura până la urechi, acum ți se pare viața fără sens… Seninătatea și starea de bine nu sunt pentru adolescenți. Când se încheie adolescența? Pentru unii niciodată… Rezultatul? Nu se vor putea simți fericiți. Primul semn că a început maturizarea adolescentului este o nouă întrebare stăruitoare: „Ce pot face eu cu ceea ce sunt?“

Vârsta adultă
Maturitatea sau mediocritatea fericirii? Primul pericol important în această perioadă este de a confunda fericirea cu starea de confort. Planul fericirii corespunde convingerilor fiecăruia, experiențelor și lecțiilor de viață, să înveți să accepți ceea ce e bun pentru tine și să fii recunoscător pentru ce ți se oferă.

Vârsta a III-a
Îmbătrânim fericiți? Depinde, dacă starea de sănătate și circum-stanțele de viață permit acest lucru. Fără grijile tinereții și criza de la mijlocul vieții, o persoană vârstnică se poate bucura în sfârșit de prezent. Deși poate să apară o nostalgie pentru cele nerealizate, iar amărăciunea după tinerețe poate limita șansele de fericire, totuși la această vârstă te poți bucura de seninătate, înțelep-ciune și împăcare cu tine și cu cei din jur. Odată ce nu te mai aștepți la multe lucruri, ești mai liniștit și chiar dacă fața e ridată și părul grizonant, sufletul e liniștit…
„Pare un paradox, dar atât fericirea, cât și deprimarea pot crește cu vârsta“, spune Angelina Sutin, cercetătoare la Universitatea de Medicină din Florida. „Când suntem tineri, este simplu să te uiți la cei în vârstă și să vezi o mulțime de pierderi: a tinereții, a celor dragi, a mobilității.“ Acestea ar trebui să ducă la nefericire, nu? Este greu să vezi beneficiile înaintării în vârstă: mândria pentru copii și nepoți, o carieră bună în urmă, mai multă încredere, înțelepciune. Acum știi să apreciezi lucrurile mărunte, nu mai ai ambiții mari etc. Sunt o mulțime de motive să fii fericit în această perioadă, doar că ele nu sunt așa de vizibile ca pierderile suferite“, mai spune Sutin. Specialiștii Costa și McCrae au susținut că fericiți sunt acei oameni care încearcă trăiri pozitive mai des decât cele negative. Să fie oare fericirea doar o chestiune de accent pus pe latura pozitivă și de eliminare a celei negative?, se întreabă Hans și Michael Eysenck. (Descifrarea comportamentului uman – Fericirea)

Ingrediente 
ale fericirii
(după Cristophe André, Cum să-ți construiești fericirea, Editura Trei, 2003)
♥ Acceptarea și stima de sine – pentru a fi fericiți avem nevoie să fim prieteni cu noi înșine. Nu doar să ne apreciem, ci să devenim cei mai buni prieteni ai noștri: să ne respectăm, să ne încurajăm, să fim toleranți, dar și corecți, drepți.
♥ Relații pozitive cu cei din jur. „Cea mai mare fericire este convingerea că suntem iubiți“, spunea Victor Hugo. Dacă ne este împlinită nevoia de iubire și apreciere, aceasta ne poate face să ne simțim fericiți.
♥ Autonomia – dacă se consideră fericirea o consecință a bunăstării personale, a iubirii de către cei din jur, a statutului, este posibil să suferim decepții. Cultivarea autonomiei poate fi o bază pentru fericire.

♥ Scopurile în viață – așteptările și convingerile pozitive, dar concrete în legătură cu proiectele viitoare sunt mai aproape de succes decât întreținerea unor iluzii. La fel e și cu fericirea, este inutil să visezi la ea dacă nu faci nimic pentru a-i facilita apariția.
♥ Starea de sănătate și confortul financiar nu sunt de neglijat când vine vorba de fericire. Pentru a te bucura de viață cum trebuie ai nevoie de resurse să-ți faci anumite plăceri și, desigur, de sănătate, nu?
♥ Dezvoltarea personală – adică creșterea zestrei emoționale și psihologice. Dezvoltarea personală înseamnă îmbogățirea anumitor zone ale personalității. Totul contribuie la sentimentul de bine general.

  1. 12 idei simple care-ti inseninează viata
  2. Obiceiurile simple, te fac fericita
  3. Fericirea incepe din minte

Articol exclusiv online
Text: echipa Ioana
Sursa foto: pixabay.com/

 

Comments

comments

Previous:

12 idei simple care iti garanteaza fericirea

Next:

Despre emoții și comunicare

You may also like

Post a new comment