Cum procedăm când îl prindem pe copil furând?

19 June of 2012

Copilul ascultător, simpatizat de vecini și iubit de familie, fură la un moment dat. Ce să faci?

AISPIX by Image Source, 2012/Shutterstock.com

Ți-ai prins copilul furând de la tine din poșetă sau de la altcineva? L-ai găsit folosind cartea ta de credit pentru jocuri online sau vânzând lucruri din casă? Furia, dezamăgirea și lipsa de încredere pot fi distructive în aceste cazuri. Trișează, copiază, își însușește merite ce nu sunt ale lui? Este tot o formă de înșelăciune. Fii vigilentă, păstrează-ți calmul și treci la analiza motivației care stă la baza acestui comportament.

De ce fură copiii și tinerii?
Copiii foarte mici pot lua lucruri fără să priceapă că ele costă bani și este greșit să le ia fără să le plătească.
Copiii de vârstă școlară de obicei știu că nu este permis să iei ceva ce nu-ți aparține, sau ceva din magazin fără să plătești, dar pot face asta pentru că le lipsește autocontrolul.
Preadolescenții și adolescenții pot să fure pentru că prietenii lor o fac, pentru că vor să fie acceptați de ceilalți sau din spirit de aventură. Unii cred că pot să „împrumute“ anumite lucruri și să le ducă înapoi. Pe măsură ce obțin mai mult control asupra vieții lor, unii tineri fură în semn de revoltă față de regulile impuse de cei din jur. Vor să se afirme într-un mod negativ.
Alte motive complexe ce pot duce la furt: copiii pot fi furioși pe părinții lor și așteaptă atenție. Comportamentul lor deviant poate indica elemente de stres acasă, la școală sau în grupul de prieteni. Unii pot fura în semn de strigăt de ajutor, din pricina abuzurilor fizice/emoționale la care sunt supuși.
Alți copii fură pentru că nu-și pemit să plătească un iPhone, haine de firmă, ceasuri etc. Sau pentru că sunt consumatori de droguri și au nevoie de bani să și le procure.

Cum să procedeze părinții?
Când un copil este prins furând, reacția părinților trebuie să aibă loc imediat. Ea trebuie să depindă și de faptul dacă este prima oară când se întâmplă sau nu.
Pe copiii foarte mici părinții trebuie să îi facă să priceapă că este greșit, că atunci când iei ceva fără să ceri sau să plătești e ceva rău. Dacă un copil mic ia din rafturile supermarketului o ciocolată, părinții trebuie să o ducă înapoi. Dacă a mâncat-o deja, atunci să meargă cu copilul să își ceară scuze și să o plătească. Dacă ia cu el jucăriile de la grădiniță nu înseamnă că este hoț, ci doar că funcționează după regula „ce e al meu e al meu, ce e al altora este tot al meu“.
Cu copiii de vârstă școlară – este la fel de important să returneze obiectul pierdut. Dar începând cu vârsta de 7–8 ani, copiii știu că este greșit să furi. Trebuie să aibă o înțelegere mai bună asupra consecințelor. De pildă: dacă un copil vine acasă cu un lănțișor sau un CD al vecinului și spune că le-a primit de la acesta, studiați mai departe care este adevărul. Dacă aflați că le-a luat fără permisiunea lui, discutați cu copilul despre cum s-ar simți dacă lui i s-ar lua ceva fără să i se ceară voie. Părintele trebuie să-l încurajeze pe copil să-i ceară scuze prietenului, să îi explice ce s-a întâmplat, să returneze obiectul.
Pedepsele suplimentare, în special cele corporale, nu sunt necesare, pentru că pot amplifica furia copilului și predispune la un comportament și mai rău.
La adolescență – părinții trebuie să cunoască prietenii, gașca în care copilul a intrat, nevoile sale și să îl monitorizeze discret.
Dacă este la prima abatere, unele magazine pot accepta scuzele și returnarea fără a percepe amenzi. Indiferent de vârstă, copiii trebuie să fie informați că a fura este o greșeală, o infracțiune ce poate avea consecințe care pot duce la un regim sever de disciplinare: centrele de probațiune, de reeducare sau închisoarea după vârsta de 16 ani.
Dacă sunt copii care fură de la părinți, aceștia din urmă le pot da sarcini care să aibă contravaloarea banilor, de exemplu, extrasarcini pentru casă. Este important ca părintele să nu încerce moralitatea copilului punând bani la vedere, cu scopul de a prinde copilul asupra faptului. Aceasta poate să strice relația de încredere între părinte și copil.

Mai multe sfaturi despre acest subiect găsești în Ioana 13, acum pe piață.




Comments

comments

Previous:

Ceri prea mult de la celalat sau daruiesti prea mult?

Credit foto: credit foto la psiho: wavebreakmedia ltd, 2012/Shutterstock.com

Next:

Plăceri „vinovate“ de care nu ar trebui să ne simțim apăsate

You may also like

Post a new comment