Atașamentul parental: numai avantaje?

06 June of 2013

Credit foto: © Valua Vitaly / Fotolia

Credit foto: © Valua Vitaly / Fotolia

Dacă definim atașamentul ca răspunsul părinților la nevoile copilului sau ca legătura emo­țională între pă­rinți și copii, este evident că atașamentul este esențial în creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului. Atașa­mentul parental scoate la lumină ce este mai bun la copii și părinți, la relația lor, și ajută la întărirea legăturii emo­ționale între copil și părinte.

Ce implică atașa­men­tul parental?
Formarea atașamentului implică o serie de pași: formarea legăturii emoționale părinte-copil începe încă din burtica mamei. Apoi vine hrănirea la sân, care ajută la satisfacerea nevoilor emoționale și de hrană ale bebe­lu­șului. Încă din fragedă copilărie se formează baza încrederii și empatiei între cel mic și părinte. Copiii au nevoie de contact fizic, afecțiune, siguranță, stimulare și mișcare. Îmbrățișările, dezmierdările, baia, joaca cu copilul ajută la stabilirea contactului emo­țional și mai departe la formarea atașa­mentului părinte-copil.
Atașamentul între părinți și copii stimulează calitatea relației părinte-copil, dar se poate întoarce împotriva dezvoltării copilului dacă, în numele lui, părinții nu mai știu care sunt limitele relației, și pot face greșeli în educație. Vom vedea mai întâi aspectele pozitive și apoi cele negative derivate din relația de atașament părinte-copil.
Avantajele atașamentului:
Dăruirea reciprocă – se spune că dăruind în relația cu copilul, vei primi înapoi. Asta simt părinții când copiii zâmbesc, se bucură de prezența lor, mai târziu le sar în brațe când se întorc de la serviciu, de-abia aș­teap­tă ca părinții să se joace cu ei.
Formarea reciprocă – odată ce devii părinte, vrei să devii o persoană mai bună pentru copilul tău. Având o relație emo­țio­nală strânsă, înveți să comunici cu copilul, prin limbaj verbal sau nonverbal.
Sensibilitatea reciprocă – mai mult de 70% din limbaj e reprezentat de limbajul corpului, nonverbal. Un părinte conectat emoțional la copilul lui poate citi limbajul corpului acestuia și își poate ajusta atitudinea față de mesajele trimise verbal/nonverbal, la fel și copilul.
Stimulează comportamentul pozitiv al copilului – se știe că acei copii care au o legătură emoțională bună cu părinții lor plâng mai puțin, sunt mai puțin mofturoși, agitați etc. Asta pentru că au o stare de confort emo­țional.
Stimulează inteligența – un creier de copil are o mulțime de rețele neuronale, majoritatea neconectate. Pe măsură ce copilul crește, neuronii cresc și ei, se conectează pentru a completa circuite ce îl fac pe acesta capabil să gândească și să facă din ce în ce mai multe lu­cruri. Atașamentul parental îi ajută pe copii să învețe mai repede și mai bine, astfel dez­voltându-și inte­ligen­ța, având perfor­manțe mai bune.

Dezavantajele atașamentului:
– îi determină pe părinți să fie grijulii, uneori ei putând deveni obsesivi în privința siguranței copilului, încercând să îl supravegheze tot timpul, să nu pățească ceva, ceea ce face dificil pentru copil să se miște pe cont propriu, putând fi nesigur.
– poate fi dăunător pe termen lung – dacă părinții nu știu să pună limite, nu își pedepsesc copiii, sunt mult prea permisivi, atunci copiii vor profita de situație și vor face ce vor, când vor, ceea ce îi va face greu adaptabili la normele sociale de mai târziu.
– poate face copilul dependent – dacă părinții fac totul de dragul lui și în locul lui, vor lua decizii în locul lui, copilul nu va putea dezvolta un sens al independentei și probabil nu va învăța să facă lucruri pe care le fac cei de vârsta lui.
– poate duce la a acorda timp excesiv copilului și de a neglija propriile relații și propria persoană. Copilul poate fi centrul universului lor și astfel se poate neglija relația cu partenerul.

Oana Pescaru- psiholog și sociolog autonom

Articol publicat în nr. 11/2013 al revistei “Ioana”.



Comments

comments

Previous:

Gelozia, bat-o vina!

Next:

Copilul și internetul

You may also like

Post a new comment