Prejmer și Hărman, mândria sașilor

Satele săsești s-au dezvoltat la mijlocul secolului al XII-lea, atunci când coloniști germani au fost aduși pentru a proteja frontiera regatului maghiar

Foto: Cristian Niculescu

Bisericile fortificate reprezintă un ansamblu specific satelor săsești aflate în partea de sud-est a Transilvaniei. Aceste bijuterii arhitecturale oferă o imagine aparte peisajului rural, fiind singurele simboluri din trecutul unei populații tot mai slab definită prin apartenența sa culturală la spațiul românesc. Sașii transilvăneni, reprezentanți ai etniei germane, s-au stabilit pe aceste meleaguri începând cu mijlocul secolului al XII-lea.

Cetatea Prejmer

Localitatea Prejmer, aflată la 10 km de orașul Brașov, în partea estică a depresiunii cu același nume, a fost întemeiată în secolul al XIII-lea de cavalerii teutoni.
Una dintre cele mai mari fortificații din sud-estul Europei și una dintre cele mai puternice citadele feudale ale Țării Bârsei, cetatea țărănească Prejmer a fost ridicată în primii ani ai secolului al XIV-lea. Zidurile cetății numără peste 270 de încăperi dispuse pe suprafața a patru nivele. Aceste camere aveau rol de cămări și constituiau în trecut, pe timp de război, refugiu pentru populația orașului.
Cu un sistem defensiv puternic organizat, fortăreața dispunea de incinte separate prin ziduri groase înalte de 12 metri, bastioane de artilerie și șanțuri adânci cu apă. Biserica aflată la interior a fost extinsă în perioada Evului Mediu, căpătând influențe ale stilului gotic, datorită arcadelor din piatră ascuțite și dantelate, cioplite sub formă de fereastră.
Situată la intersecția unor rute comerciale și într-o zonă strategică din punct de vedere militar, la granița Ardealului cu Valahia, cetatea din Prejmer a rezistat de-a lungul timpului la peste 50 de asalturi, neputând fi cucerită niciodată de către turci.
În perioada anilor 1960-1970 fortăreața din Prejmer a fost restaurată, fiind astfel deschisă publicului larg. Începând cu anii ’90, în cadrul ansamblului au fost deschise expoziții muzeale permanente.

Cetatea Hărman

Etimologic, titulatura localității Hărman are la origine cuvântul german Honigberg (Muntele Mierii). Explicația denumirii rezidă în faptul că pe dealul din apropierea vechiului târg medieval existau în trecut multe prisăci.
Istoria scrisă a acestei așezări datează din anul 1240, atunci când o micuță bazilică romană a fost preluată de congregația benedictină a cistercienilor, luând în timp forma actualei biserici evanghelice. Astfel, urmași ai Cavalerilor Ordinului Teuton au ridicat și aici, ca și la Prejmer în secolele XIV și XV, o impunătoare cetate fortificată, cu rol de a proteja edificiul sfânt și pe credincioșii săi în timp de război. În interiorul bisericii s-au mai păstrat până în prezent câteva capiteluri romanice, iar capela funerară este împodobită la interior cu picturi murale de factură gotică, datând din secolul al XV-lea și având ca temă „Judecata de Apoi”.
Cu excepția zilelor de luni, ambele biserici fortificate de la Prejmer și Hărman sunt deschise publicului, începând de la 09:00 dimineața și până la orele 17:00. Prețul unui tichet de acces este modic, în valoare de câțiva lei, iar pentru realizarea fotografiilor de călătorie, cei interesați mai trebuie să achite un bilet de aproximativ 10 lei.

Metode de cazare. Pentru cei care dispun de autoturism personal, cea mai bună variantă de cazare este reprezentată de hotelurile și pensiunile din Brașov, deoarece ambele biserici fortificate se află la doar 10 km distanță față de orașul de sub Tâmpa. Atât în Prejmer, cât și la Hărman există sisteme de cazare în regim de pensiune, cu prețuri variind între 70 și 150 de lei camera dublă (3 sau 4 margarete), cu mic dejun inclus, ofertă asemănătoare majorității pensiunilor din arealul turistic Brașov-Covasna.

Text: Cristian Niculescu

Comments

comments