Plăceri „vinovate“ de care nu ar trebui să ne simțim apăsate

Pe măsură ce creștem, învățăm că ceea ce ne face să ne simțim bine nu este neapărat necesar și bun pentru noi. Mâncarea bună și gustoasă este de obicei nesănătoasă sau ne strică silueta. Distracția poate să însemne că rămâi cu treaba nefăcută.

Am surprins persoane care spun că, după atâta bine, sigur va urma ceva rău. Ce poate să însemne asta? În lumea responsabilității adulților tindem să egalăm plăcerea cu auto-indulgență, vinovăție și superficialitate. Dar făcând loc din când în când pentru indulgență ocazională, ne putem simți mai bine decât credem.

Plăcerea face parte din structura umană și este nevoie de ea pentru a ne simți împliniți.

De ce ne simțim vinovați când recurgem la plăceri?
Poate că îți plac romanele siropoase, adori ciocolata cu lapte și alune sau bomboanele fine și multe… Poate plângi la filmele romantice, ești obsedată de filmele vechi sau te comporți ca o copiliță când ți se fac poze sau ieși în parcul de distracții.
Uneori plăcerile sunt urmate de o idee de vinovăție. Unele plăceri ne fac să ne simțim vinovate pentru că nu sunt bune pentru noi – mâncarea, timpul pierdut cu jocurile. Poate că unele nu sunt neapărat rele pentru noi, dar ne este teamă de impresia pe care o lăsăm celorlalți făcând asemenea lucruri.

În cele din urmă vinovăția răsare din plăcerea însăși. Valorile cu care creștem nu sunt în scopul obținerii plăcerilor. Adică mâncăm pentru a trăi, facem sex în scopul perpetuării speciei. Plăcerea de dragul plăcerii de cele mai multe ori este evitată, fiind considerată rușinoasă.

Plăceri de care ne simțim vinovate
1. Televizorul. Chiar dacă uitatul în exces la televizor poate însemna spălarea creierului, plăcerea unei emisiuni preferate poate să ne furnizeze confort. Multe emisiuni/seriale pot să pară rupte de realitate, dar ele surprind emoții umane la care putem să ne raportăm, cum ar fi durerea respingerii, eșecul, umilința etc. Ne permit să fim martorii obstacolelor depășite de ceilalți și ne dau sentimentul că vom reuși în cele din urmă, ne învață să sperăm.

2. Bârfa. Este un alt exemplu de plăcere „vinovată“. Pentru toți cei care evită bârfa și uneori descoperă că sunt incapabili să reziste la comentarii despre afacerile altora, iată ceea ce spun cercetările: bârfa are o funcție socială. În studiile efectuate, cercetătorii au descoperit că majoritatea participanților voiau să divulge informații incriminatoare despre comportamentul greșit al celorlalți, totuși cu un scop: această informație ar ajuta un al treilea participant să evite să devină o victimă. Aceste bârfe pot ajuta să-i protejezi pe cei nevinovați de exploatarea prietenilor toxici, de parteneri infideli sau angajați necinstiți.

3.Facebook. Majoritatea celor care utilizează Facebook-ul petrec o oră pe zi pe site, făcând din el o sursă de plăcere, dar și de vinovăție. Cercetătorii au descoperit că utilizarea rețelei de socializare te poate elibera de stres (unele studii spun că au constatat o scădere a tensiunii inimii), alimen-
tează stima de sine (uitându-te la peretele tău te simți mai bine), facilitează conexiunile romantice, crește productivitatea muncii (pauzele amuzante te ajută să te refocusezi).

4. Somnul – această nevoie fundamentală poate deveni o plăcere vinovată pentru mulți oameni care se simt rușinați că au nevoie de un pui de somn de după‑amiază sau nu reușesc să stea într-un week-end mai târziu pentru că pică de somn. Privarea de somn crește riscul accidentelor și compromite sănătatea fizică și psihică. O noapte prelungită de somn și/sau un somn de după-amiază face bine psihicului și nu e cazul să te simți vinovată pentru asta.

5. Mâncarea junk – adică nesănătoasă. De câte ori ai asociat cuvântul „ciocolată“ cu păcatul? Mâncarea junk și sucurile gazoase, îndulcite, „chimicalele“ adesea fac plăcerea mai mică decât vinovăția. Cine încalcă principiile sănătoase ale alimentației sau regulile unei diete este predispus să le încalce și mai des. Multe dintre alimentele considerate plăcute sunt așa pentru că ele cresc nivelul serotoninei și ne fac mai calme și mai fericite. Cu moderație, plăcerile vinovate pot fi mai puțin vinovate și ne ajută să avem o stare de satisfacție – o bucățică de tort din când în când ne face să ne simțim bine. Uneori, alegerea de a face ceva nu tocmai bun poate avea un efect impulsionant.

Scoate „plăcere vinovată“ din vocabular
Cum? Reflectând la:

➽ viața fără plăcere ne face să devenim niște automate, să ne pierdem umanitatea. Munca fără plăcere ne robotizează, mâncarea fără gust ne deprimă, rutina fără încălcarea din când în când a regulilor ne plictisește.
➽ în spatele plăcerii se află nevoia de a fi conformist. „Nu mânca asta, nu citi prostii, fă așa și nu așa“ sunt mesaje pe care le primim tot timpul din mediu. Este o presiune de a fi înscris într-o medie statistică, a fi normal, a nu exagera într-un fel sau altul.
➽ dacă vinovăția izvorăște din îngrijorarea că nu poți fi disciplinată și ai nevoie de control și disciplină, atunci a venit momentul să echilibrezi balanța în toate domeniile vieții. O viață echilibrată presupune plăcere și datorie combinate echitabil.
➽ dacă plăcerea unor activități, hobby-uri te face să te simți vinovată de teama sancțiunii și a blamului social, a venit momentul să îți ajustezi stima de sine și să nu îți mai pese de ce spun ceilalți. Atâta timp cât păstrezi moderația și nu îți faci rău, micile plăceri sunt absolut necesare pentru starea de bine și acționează excelent ca antidot împotriva stresului.

Citeste si:

Oana Pescaru – psiholog și terapeut de familie/sursa foto:pexels.com

Comments

comments