În spatele fiecărui roman de succes stă un animăluț „fioros”

25 April of 2017

Istoria literaturii este bogată în personaje-animale memorabile. Iar acest lucru se întâmplă nu de ieri-de astăzi, ci de peste câteva sute de ani.

În anul 1851, Roman Melville finaliza și publica romanul „Moby Dick”, una dintre cele mai îndrăgite romane din toată istoria literaturii universale. Înfruntarea dintre capitanul Ahab și fabuloasa balenă Moby Dick, îmbogățită de autor cu semnificația metafizică a unui conflict ireductibil între Bine și Rău, a devenit una dintre ipostazele cele mai semnificative ale luptei omului cu natura și, în același timp, una dintre cele dintâi mari mitologii create de lumea modernă.

Anna Sewell scria în anul 1877 cartea „Black Beauty”, în 1902, Beatrix Potter scria cartea „Aventurile lui Peter Iepurașul”. Au urmat cunoscutele povești ale lui Jack London, respectiv „Colț Alb” și „The Call of the Wild”, ambele scrise în anul 1908 și ambele având drept actori principali câte un câine. În anii 1920, A.A. Milne publica faimoasa carte pentru copii „Ursulețul Winnie Puh”, care îi avea în rolurile principale pe Ursulețul- Winnie-Puh, pe Piglet, Tigger și pe Eeyore. Astăzi, aceștia au devenit eroi arhicunoscuți, aduși la viață prin intermediul desenelor animate, fiind foarte îndrăgiți de către cei mici.

Istoria literaturii universale abundă în povești ce au drept personaje-animale memorabile. Noi, însă, ne-am oprit la cinci povești din literatura contemporană, o parte dintre aceste povești fiind îndrăgite și de cinefili, datorită ecranizărilor de success. Cinci povești și cinci cărți pe care iubitorii de literatură din România le pot găsi în traducere în multe librarii online și pe rafturile librariilor fizice autohtone.

PI & TIGRUL FANTASTIC, într-o robinsoniadă modernă

Cel mai cunoscut roman al scriitorului Yann Martel, „Viața lui Pi”, poveste transformată într-un film de excepție de regizoul Ang Lee, este, poate, una dintre cele mai cunoscute cărți contemporane ce au drept personaje centrale animale memorabile. Distins cu Booker Prize și readus în actualitate în 2012 prin lansarea filmului, romanul spune povestea unui copil privilegiat în felul lui. Pi Patel, fiul unui paznic de grădina zoologică, își duce viața printre animale și apleacă urechea la o mulțime de povești despre hinduism, islam și creștinism. Când împlinește șaisprezece ani, acesta pleacă împreună cu familia și cu sălbăticiunile ținute în cuști spre America de Nord, la bordul unei nave japoneze, care se scufundă. Puținii supraviețuitori, adunați în pripă pe-o barcă, fac cunoștință abrupt: o superbă zebră oloagă, o hienă pătată, un urangutan, un roi de gândaci și paraziți, Richard Parker – un tigru bengalez amețit de răul de mare – și, îngrozit de neașteptații tovarăși de călătorie, Pi Patel. Legea junglei și condițiile precare ale Pacificului își spun cuvântul și pe barcă, supraviețuind alături timp de 227 de zile, rămân Pi și Richard Parker. Ajunși la țărm, tigrul dispare fără urmă, iar Pi își spune povestea celor ce-l ascultă.

Ceea ce promitea să devină o robinsoniadă modernă se transformă într-o aventură transpacifică a la Kon Tiki, din care nu lipsesc ingredientele romanului fantastic, nici tensiunile surprinse de Gericault în Pluta Meduzei. Mai mult, Pi împrumută de la Șeherezada arta povestirii pentru a i se face util tigrului, după ce acesta îi înfulecă pe ceilalți pasageri din barcă.

 

ȘORICELUL ALGERNON sau despre supremaţia sufletului în faţa minţii

 

O altă carte de excepție care are în centrul poveștii un personaj-animal este „Flori pentru Algernon”, semnat de Daniel Keyes. Publicat în 1966 şi premiat în acelaşi an cu Nebula Award, romanul a fost scris ca urmare a succesului înregistrat de nuvela omonimă publicată în 1959 şi încununată cu Hugo Award în anul 1960. Cartea, tradusă și în limba română, a fost reeditată de curând, astfel încât tot cei interesați să o citească o pot achiziționa din toate librăriile fizice și online din România.

„Flori pentru Algernon” este romanul unei ipoteze deopotrivă fantastice şi terifiante: ce-ar fi dacă am avea puterea de a ne spori artificial inteligenţa, dacă într-o bună zi ar fi la îndemâna noastră să corectăm nu doar o imperfecţiune fizică, ci însuşi creierul uman.

Supuşi împreună experimentului, şoarecele Algernon şi omul Charlie vor trăi, fiecare în felul său, excepţionalul situaţiei de a vedea lumea printr-un alt coeficient de inteligenţă, suportând consecinţele nebănuite ale noii stări de fapt. O carte provocatoare şi emoţionantă, care pledează pentru supremaţia sufletului în faţa minţii, oricât de remarcabilă ar fi aceasta din urmă.

Romanul „Flori pentru Algernon”, tradus în numeroase limbi, a fost studiat în şcoli şi în universităţile din întreaga lume, fiind înregistrat pe casete audio (în lectura scriitorului), având și o versiune cinematografică (al cărei actor principal, Cliff Robertson, a primit Oscarul pentru cea mai bună interpretare masculină) şi mai multe adaptări pentru televiziune şi teatru.

 

ȘOBOLANUL FIRMIN și pledoaria pentru lectură, pentru eternitatea Bibliotecii

 

Un alt personaj fascinant din lumea rozătoarelor este Firmin, eroul cărții cu același nume, semnate de scriitorul american Sam Savage. Firmin s-a născut într-un cartier sărac din Bostonul anilor ’60, la subsolul unei librării. Acolo învață încetul cu încetul să citească, drept urmare a îngurgitării paginilor rupte din „Veghea lui Finnegan”, cu care mama lui a căptușit culcușul numeroasei sale familii. Înstrăinându-se tot mai mult de ai săi din pricina talentelor lui excepționale, dar incapabil să comunice cu oamenii după a căror companie tânjește, Firmin își dă seama că îi e sortit să ducă o viață singuratică, deși foarte bogată la nivel imaginativ. Totuși, în urma unui șir de peripeții și cu un dram de noroc, el reușește să se bucure de afecțiunea unui scriitor excentric și de frumusețea femeilor, încercând să supraviețuiască în haosul demolărilor și modernizării cartierului, care tulbură traiul rozătoarelor și al locatarilor umani deopotrivă.

 

Cartea a constituit senzația Târgului de Carte de la Frankfurt, ediția 2008, fiind ulterior tradusă în peste 35 de limbi. De curând, cartea a fost reeditată în limba română, toți cei interesați să o citească putând-o găsi în toate librăriile fizice și online autohtone.

CĂȚELUL DOMNUL OSACHE și iubirea sa bântuitoare pentru stăpânul său

Una dintre cele mai incitante narațiuni din literatura americană recentă, o carte tradusă și în limba română, este romanul „Tombuctu” de Paul Auster. Personajul principal al cărții este Domnul Osache (Mr. Bones), ciracul și confidentul lui Willy G. Christmas, un vagabond din Brooklyn, sclipitor, dar nu tocmai întreg la minte. Simțindu-și sfârșitul aproape, Willy pornește împreună cu Domnul Osache spre Baltimore pentru a o căuta pe fosta lui profesoară de liceu și, totodată, pentru a-i găsi un nou cămin tovarășului său. Domnul Osache nu este un câine tipic, deoarece personajul e înzestrat cu o inteligenţă şi o intuiţie ieşite din comun şi cu abilitatea de a înţelege limba bipezilor. Chiar dacă nu stăpâneşte şi pronunţia cuvintelor (biologia îi e potrivnică), stăpânul lui, vagabondul sclipitor şi scrântit Willy G. Christmas, îl consideră un partener de dialog pe măsură; de fapt, nu e nimeni pe lume care să-l înţeleagă mai bine pe inadaptatul Willy decât domnul Osache, cei doi fiind de nedespărţit în cutreierările lor. Dar pe domnul Osache îl aşteaptă încercări grele după moartea stăpânului său, iar devotamentul şi iubirea faţă de acesta îl fac să fie în permanenţă măcinat de întrebări metafizice: oare-şi va mai revedea vreodată stăpânul acolo, în Tombuctu?

Cartea, tradusă în peste 30 de limbi și reeditată recent și în limba română, poate fi găsită în toate librăriile fizice și online de la noi din țară.

MOTANUL BOB – uneori, e nevoie de nouă vieți ca să salvezi una

În primăvara anului 2007, James Bowen găsește într-un adăpost un motan portocaliu rănit; are grijă de el, îl botează Bob, iar când acesta se însănătoșește, se așteaptă să nu-l mai vadă vreodată. Cei doi vor deveni însă prieteni nedespărțiți. Intervievat de jurnalistul Gary Jenkins, James Bowen își spune povestea și astfel apare, în 2010, romanul autobiografic „Un motan pe nume Bob”, devenit bestseller și tradus în aproape treizeci de limbi. Cartea emoționează prin felul în care două ființe – un bărbat și un pisoi – se găsesc una pe cealaltă și reușesc să-și redea speranța în viitor. Plină de umor, curaj și determinare, povestea inteligentului Bob descrie lumea celor care trăiesc la limita supraviețuirii și vorbește despre decădere și singurătate, învinse atunci când preocuparea față de fericirea altcuiva devine un motiv pentru a-ți schimba în bine viața.

„Lumea văzută de Bob” și „Un dar de la motanul Bob” reprezintă continuarea bestsellerului international „Un motan pe nume Bob”, toate trei cărțile putând fi găsite de cititorii autohtoni în librariile fizice și online din România.

 

Anul acesta, povestea Motanului Bob a fost ecranizată, filmul bucurându-se de un joc extraordinar atât al tânărului (Luke Treadaway), dar și al motanului Bob, incredibil de expresiv.

În toate aceste povești, transformările animăluțelor în personaje sînt antropomorfizări, exemplificări ale omenescului, ale „caracterului” în cele mai pure forme, ipostaze umane, simbiotice, capabile să vorbească, extrem de inteligent și pline de spiritualitate.

Povești ca niste labirinturi în care, odată intrat, ești nevoit să citești cartea până la capăt, pentru a afla care este destinul personajului. Povești memorabile, personaje imposibil de uitat!

 

 



Comments

comments

Previous:

Terapia asistată de animale, soluție de tratament fără contraindicații

Next:

7 simptome canine 
cu explicații posibile

You may also like

Post a new comment