Ultimul Crăciun cu bunica

15 December of 2014

Crăciunurile copilăriei ni se întipăresc în minte şi în suflet atât de tare, încât le purtăm cu noi întreaga viaţă. Iată una dintre poveștile primite de la cititoare, premiată cu un voucher în valoare de 300 de lei de la Takko.

© Syda Production / Fotolia

© Syda Production / Fotolia

“Totul s-a întâmplat acum mulţi ani, într-o zi geroasă de iarnă. La noi în casă, forfota începea încă de dimineaţă, când mama se apuca să pregătească tot felul de bunătăţi după care tânjeam întreaga zi. Mirosul de cozonaci şi portocale ne reamintea că e Ajunul Crăciunului. În sfârşit, puteam să împodobesc bradul cu zeci de podoabe şi sute de beculeţe care aveau să-mi lumineze întreaga noapte în care trebuia să aştept venirea Moşului.
Omul de zăpadă făcut cu multă grijă de mine şi sora mea aştepta cuminte în faţa porţii grupurile de colindători care ne umpleau sufletele de bucurie ori de câte ori îi ascultam. Seara se lăsa uşor şi nerăbdarea ne măcina din ce în ce mai tare, dar aşteptarea avea să ia sfârşit când soarele îşi ridica primele raze. În casă era linişte, doar sunetele instalaţiei ce decora casa ne mai făceau să uităm de cadourile frumos împachetate ce aşteptau să fie deschise şi admirate. În anul acela am primit păpuşa mult dorită şi multe dulciuri pe care le-am împărţit cu sora mea. Restul zilei am stat la gura sobei, ascultând vechile poveşti ale bunicii, gustând toate bunătăţile făcute de mama şi privind hipnotizată peisajul mirific de afară.
Deşi a fost un Crăciun simplu, îi port am­pren­ta zi de zi, mai ales că a fost ultimul Crăciun în care bunica a mai avut ocazia să ne fie alături. Păpuşa de atunci aşteaptă şi acum, plină de praf şi amintiri, să fie ţinută în braţe şi iubită de copila cu ochii mari. Dar ea nu ştie că timpul a schimbat-o pe acea copilă într-o adolescentă ce urmează să-şi ia viaţa în mâini.“

Roxy Alexa

Trimite și tu o poveste pe tema “Prima mea iubire” pe adresa redacției sau pe adresa de e-mail revista_ioana @burda.ro. și poți câștiga un voucher Takko.

 



Comments

comments

Previous:

Comoara vie din Homorâciu

Next:

Viața ca o bijuterie

You may also like

Post a new comment