Miturile din jurul produselor din soia, demolate de o celebră nutriţionistă

06 July of 2016

Soia este o plantă anuală aparţinînd  familiei botanice  Fabaceaecu denumirea ştiinţifică Glycine hispidaşi originară din Asia centro orientală. Pînă în 1800 era cultivată doar în China. La jumătatea secolului XX cultivarea acestei plante înafara ţării de origine s-a dezvoltat foarte mult. Principalii producători mondiali sunt SUA urmata în Europa de Franţa şi Italia.

Soia este una dintre cele mai importante plante alimentare în special pentru conţinutul său în ulei(18-20%)  şi proteine. Substanţele grase pe care le conţine fac din soia cea mai calorică leguminoasă dar în schimb are cel mai mic conţinut de carbohidraţi.

În China antică, planta era folosită la rotaţia culturilor

 

“Chinezii nu cosumau soia nefermentată, şi bine făceau deoarece aceasta conţine inibitori de enzyme ce blochează tripsina. În experimentele de laborator, dietele cu înalt conţinut de inhibitori ai tripsinei au produs o mărire în volum a pancresului cu apariţia diverselor patologii şi chiar cancer. Aceşti inhibitori de enzyme, alături de hemaglutinină, sunt substanţe prezente în soia  nefermentată ce acţionează ca inhibitori de creştere. Animalele de laborator abia înţărcate şi hrănite cu lapte de soia prezentau un ritm al creşterii mult inferior cu cel normal”, explică nutriţionista Marie Vrânceanu, specialist în nutrigenetică (www. marievranceanu.com).

“Tofu nu e obţinut prin fermentare”

“De asemenea, soia conţine substanţe goitrogene care inhibă tiroida. Odată cu descoperirea tehnicilor de fermentaţie s-a obţinut o pastă de culoare palidă si consistenţă moale, care a început să fie consumată de populatia chineză sub numele de tofu. În zilele noastre aceasta se obţine dintr-un pure de soia fiartă precipitat cu CuSO4 sau MgSO4. Aşadar atenţie, tofu din comerţ nu e nici pe departe obţinut prin fermentare. Am discutat personal în Astana cu o familie de coreeni care produceau tofu în casă, prin fermentare, şi avea cu totul un alt gust. În plus, din ce mi-au explicat ei, îl consumau în cantităţi mici, ca adaos la salată sau alte feluri de mâncăruri. Dacă veţi călători în Asia, veţi vedea cu ochii voştri că niciun asiatic nu consumă calupuri de tofu, ci doar îl veţi regăsi în cubuleţe mici, şi foarte mici, în diverse mâncăruri, supe, etc. În realitate, chinezii consumă soia mai ales sub forma sosurilor care,  trebuie să recunoaştem, sunt delicioase. În rest aceasta rămâne o mâncare pentru săraci, chinezii bogaţi preferând alte alimente”, susţine Marie Vrânceanu.

Cum a ajuns atât de popular această “mâncare a săracilor”

Soia este, de asemenea, bogată în acid fitic, o substanţă care poate bloca absorbţia mineralelor esenţiale precum calciu, magneziu, fier şi în special zinc, explică nutriţionista.  “Cum a ajuns un aliment pentru săraci la o asemenea notorietate? Simplu. Unui manager de la o multinaţională care operează în domeniu i-a venit ideea de a face astfel încât acest aliment să fie acceptat pentru proprietăţile sale de către  păturile bogate ale societăţii. Cu un bun program de marketing lucrurile au mers ca pe roate astfel încât o plantă ignorată a a devenit un must, un aliment miraculos New Age. Anual producătorii de soia cheltuiesc  80 milioane de dolari în publicitate. Proteina de soia are un miros şi gust mai mult decît neplăcute. Pentru a trasforma răţuşca cea urâtă a alimentaţiei sunt necesari mulţi aditivi, ca: arome, conservanţi, îndulcitori, emulsifianţi. La toate acestea luaţi în calcul şi faptul că soia din supermarket este transgenică, adică modificată genetic, cu sigla RR,  Roundup Ready, pusă pe piaţă de multinaţionala Monsanto. Planta a fost modificată genetic pentru a suporta erbicidul Roundup, pe bază de glifosat şi produs de aceeaşi multinaţională. Printre multe altele, pe baza de studii, glifosatul inhiba citrocromul P450(CYP) o familie de enzime cu roluri biologice cruciale, cum ar fi de exemplu, detoxifiera si eliminarea xenobioticelor. De asemenea, poate duce la disfuncţii ale florei microbiene, cu afectarea sintezei viatminelor la acest nivel. Expunerea cronică la glifosat poate duce la cancer, Alzheimer, depresie”, ne atrage atenţia nutriţionista.

Afla mai multe AICI

Citeste si:

Alergie sau intoleranta alimentara? Cum faci diferenta



Comments

comments

Previous:

Dieta cu morcovi

Next:

3 sfaturi cu adevărat utile pentru o alimentație sănătoasă, dar și gustoasă

You may also like

Post a new comment