Dieta GLYX – dieta indicelui glicemic

04 June of 2018

Dieta indicelui glicemic nu este un regim alimentar, ci mai degrabă un stil de viață. Indicele glicemic se referă exclusiv la carbohidrați și cine este atent să consume puțini sau doar pe aceia cu indice glicemic mic (cu eliberare prelungită) va slăbi garantat, fără efort și în mod sănătos.

Cum se măsoară indicele glicemic

Indicele glicemic reprezintă măsurarea vitezei cu care organismul prelucrează carbohidrații din alimente, trasformându-i în glucoză, care intră în circuitul sangvin. Procesul se numește răspuns glicemic postprandial. Indicele glicemic se determină prin măsurarea glicemiei și alcătuirea unui grafic al creșterii și apoi al scăderii glucozei din sânge în primele două ore de la consumul a 50 g de carbohidrați și compararea cu creșterea determinată de 50 g de glucoză pură administrată aceleiași persoane într-un interval de timp identic. Alimentul de referință are întotdeauna indicele glicemic cu valoarea 100.

Astfel, pentru a trăi și a slăbi în mod sănătos, se recomandă consumul alimentelor cu indice glicemic mediu sau mic. În ultimii ani, majoritatea dietelor se bazează pe renunțarea la carbohidrați, considerați cei mai periculoși inamici ai siluetei.

Dieta indicelui glicemic spune aproximativ același lucru: mâncați, alături de ouă, carne și legume, și carbohidrați complecși (cu indice glicemic mic) în cantități moderate.

Dieta IG

Dieta IG permite consumarea ouălor, legumelor, supelor cu legume și carne, salatelor asortate (fără cartofi, porumb sau brânză grasă). Pâinea este admisă doar dacă este integrală și în cantități mici. Paste? Deloc sau foarte puține, fiindcă au indice glicemic mare. Zahăr? Nu, absolut deloc. Dulciuri? Sunt excluse cele rafinate și foarte dulci. Ulei? Doar în cantități mici și dacă este de măsline. Lapte? Sub nicio formă (are lactoză, care e carbohidrat). În schimb, se pot consuma iaurt și brânzeturi uscate. Fructele? Surprinzător, nu (conțin fructoză, alt carbohidrat), fiindcă mare parte din ele au indice glicemic mare. Sunt permise grepfrutul, cireșele și căpșunele. Bananele și fructele din compot însă îngrașă garantat. Dintre legume, se evită cartofii și morcovii, dar se pot consuma în voie fasole verde, spanac, broccoli, conopidă, fasole, năut, țelină, varză, ardei, ciuperci, dovlecel și vinete.

Grăsimile și proteinele nu influențează nivelul zahărului din sânge, așa că se pot consuma carne și ouă fără probleme.

Carbohidrații: îngeri sau demoni?

Mulți experți în dietă au determinat în populație o adevărată fobie de carbohidrați, așa-numita carbofobie. Ei spun că aceștia îngrașă, că dăunează grav sănătății și siluetei, că trebuie evitați, că sunt dușmanii noștri și trebuie să fugim de ei. Adevărul este însă că organismul are nevoie de carbohidrați. Soluția inteligentă este să alegem alimente tradiționale, cu indice glicemic redus. Carbohidrații cu adevărat periculoși sunt cei proveniți din făina albă de grâu, din zahăr, fructe foarte dulci și alimente procesate industrial. Însă putem iubi fără rezerve carbohidrații proveniți din cereale integrale neîndulcite, fasole, mazăre sau linte.

Indice glicemic

Leguminoase

  • soia fiartă 23
  • năut 47
  • fasole albă fiartă 47
  • linte verde fiartă 42

Legume

  • broccoli < 20
  • varză < 20
  • conopidă < 20
  • țelină < 20
  • castraveți < 20
  • spanac < 20
  • salată verde <20
  • ciuperci <20
  • ardei < 20
  • fasole verde < 20
  • dovlecel < 20
  • roșii 23
  • mazăre verde 68
  • morcovi fierți 70
  • porumb dulce 78
  • dovleac 107
  • păstârnac 139

Cereale

  • secară 48
  • grâu integral 59
  • bulgur (grâu PISAT) 68
  • orez decorticat 72
  • hrișcă 78
  • orez brun 79
  • orez alb 83
  • mălai 98
  • mei 101

 

Citeste si:

 

 

Articol exclusiv online
Text: Otilia Ignat
Sursa foto: pixabay.com/

Comments

comments

Previous:

Regimul disociat 3-3-3 îţi remodelează silueta

You may also like

Post a new comment