Muzeul Național Cotroceni

07 January of 2010

Patru secole de cultură românească, pe tărâmul marilor cantacuzini.

Foto: Arhiva Muzeului Național Cotroceni

Un muzeu, o reședință pre­zi­dențială, o grădină ce inspiră penelul a numeroși artiști peisagiști, toate sunt adunate la un loc, pe platoul care adă­pos­tește de secole domeniile Cotrocenilor. Aici, în inima bătrânului codru al Vlăsiei domnitorul Șerban Cantacuzino întemeia în anul 1679 o biserică care avea să devină, împreună cu palatul domnesc, cel mai important ansamblu arhitectonic bucu­reș­tean al acelei perioade.

Întregul domeniu cunoaște prosperitatea timp de patru secole dovedindu‑se și în prezent o alegere inspirată privind lo­ca­ția ad­mi­nis­tra­ți­ei pre­zidențiale. Sem­­ni­­fi­cația cuvântului Cotroceni este încă greu de precizat, reprezentând o derivare a termenului arhaic „a cotroci“, sinonim verbului „a ascunde“, cu probabilă referire asu­­­pra zonei abundent împădurite a ace­lor timpuri.

În data de 27 decembrie 1991 muzeul s‑a deschis publicului, trei ani mai târziu câștigând premiul Consiliului Europei, la concurență cu alte 90 de muzee tinere, nou înființate, dovedindu‑și astfel statutul de cel mai bun muzeu european pe acest segment competițional. Cu timpul distincțiile au început să fie oferite tot mai des, în premii speciale pentru manifestări, parteneriate, diplome de excelență și metode de re­cu­noaștere a implicării active în domenii ale culturii și artei. Anul trecut, muzeul a susținut o serie de expoziții temporare, însumând colecții de Art Nouveau, picturi murale, artă decorativă, tipar, modă și veșminte din secolele trecute.

Un segment aparte în cadrul programelor de divertisment adresate publicului îl reprezintă organizarea concertelor de muzică camerală. În această vară sunt programate cel puțin trei concerte, din care două, susținute în grădina palatului, urmează să fie realizate în colaborare cu Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian“.

Ceea ce surprinde plăcut este deschiderea pe care ins­ti­tu­ția muzeală a arătat‑o celor care au dorit de‑a lungul timpului să realizeze în incinta palatului filmări pentru diferite producții cinematografice. În această locație au fost filmate scene din pelicula „Amen“ în regia lui Costa Gavras, din filmul „Orient Express“ al lui Sergiu Nicolaescu sau din adaptarea nuvelei balzaciene „Le pere Goriot“ avându‑l în rol principal pe Charles Aznavour.

În scopul atragerii unui număr cât mai mare de tineri vizitatori conducerea muzeului a dorit să lanseze în partene­riat cu unitățile de în­vă­ță­mânt bu­cu­reș­tene un program de pedagogie muzeală intitulat „Pri­veș­te, ascultă, în­vață!“. În ca­­drul acestui proiect rea­li­zat în scopul com­ple­men­ta­­ri­tă­ții pro­ce­sului edu­­ca­țio­nal șco­lar, au fost dezvoltate colaborări cu licee de muzică și colegii na­­țio­nale, pre­cum „Sfântul Sa­va“, „Școala Cen­trală“, „Dinu Lipatti“, „Ion Creangă“ sau „George Enes­cu“.

Studenți ai Uni­ver­sității Politehnice și ai Facultății de Litere, Istorie, Geografie, Arhitectură și Artă Decorativă din cadrul Universității București, au efectuat practică de specialitate pe parcursul a trei luni de zile, în perioada vacanței de vară. În cadrul workshop‑urilor realizate în incinta palatului, tinerii și‑au putut expune propriile realizări. „Muzeul își arată deschiderea pentru orice activitate conexă care poate ridica nivelul de cultură și in­formație“ afirmă d‑na director Adina Ren­țea.

Printre aceste ac­ti­vități se numără, completând intrarea liberă din anumite zile, concertele de jazz clasic, concursu­ri­le și dezbaterile pe teme diverse sau organizarea Zilei Copilului pe data de 1 iunie.

În cadrul muzeului funcționează, acre­ditate de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, trei laboratoare de conservare‑restaurare axate pe tehnicile picturii pe suport de lemn, cărții vechi și rare și picturii pe șevalet, suport de pânză, carton sau metal. Activitatea celor șapte restauratori caută să redea pe cât posibil funcționalitatea inițială, conservând și asigurând integritatea bunurilor muzeale cu valoare de patrimoniu. Cu obiectele restaurate se realizează ulterior expoziții în incinta palatului.
Întregul complex muzeal, un adevărat generator de cultură și artă, reprezintă pentru fiecare vizitator o oază de relaxare, ca urmare a minunatelor sale gră­dini, și un impresionant spa­țiu educativ, prin ceea ce istoric și arhiectural întregul palat prezintă în interioarele sale fastuoase.

CUM POATE FI VIZITAT:
Situat pe Șoseaua Cotroceni, vizavi de Grădina Botanică, Muzeul Național Cotroceni are program de vizitare de marți până duminică, între orele 9:30 și 17:30. Intrarea în muzeu se face în grupuri organizate, de maxim 15 persoane, cu programare anticipată prin e‑mail sau la telefon 021.317.31.07. Deoarece este clasificat ca un obiectiv de ma­xi­mă securitate, sediu al administrației pre­zidențiale, fie­ca­re vizitator va trebui, ca împreună cu bagajele sale, să fie verificat cu ajutorul unui detector de metale.

Bi­letele de intrare sunt de 12 lei de persoană și 6 lei pentru cei care beneficiază de tarife reduse. Expozițiile temporare percep taxe între 3 și 10 lei de persoană. Muzeul dispune și de un magazin de prezentare de unde pot fi achiziționate obiecte de artă, ghiduri, ilustrate sau albume.

Mijloacele de transport în comun, dacă nu aveți autoturism propriu, puteți ajunge cu metroul, coborând în stația Politehnica, cu autobuzele 136, 139, 236 și 336, precum și cu troleibuzele 61, 62, 71, 93, până în stațiile Piața Leu și Grădina Botanică.

ÎNCHIRIERE SPAȚII:
Pentru desfășurarea unor evenimente importante: întruniri culturale, simpozioane, colocvii, concerte camerale sau prezentări media, Muzeul Național Cotroceni pune la dispoziția celor interesați patru saloane cu 30 până la peste 250 de locuri.

Marele Salon de Recepție are o capacitate de 300 de locuri, cu instalație de sonorizare și ecran proiector.

Pivnița Cantacuzină poate primi până la 100 de invitați, iar cuhnia și trapeza sunt adresate unor manifestări cu public redus de până la 50 de persoane. Pentru mai multe detalii, puteți accesa adresa de internet www.muzeulcotroceni.ro

Cristian Niculescu

Comments

comments

Previous:

Micii saltimbanci și… marii arhitecți

Next:

Pisica mica felină și eternul aventurier

You may also like

Post a new comment