Adevar si mit despre antibiotice

24 November of 2015

Vorbim despre antibiotice și îți spunem (aproape) totul despre ele, dar facem diferența între adevăr și mit. Luate când și cum trebuie, antibioticele au efecte spectaculoase. Poate tocmai de aceea în jurul lor s-au născut multe mituri, unele chiar periculoase pentru sănătate.

Antibioticele sunt prima linie de apărare împotriva multor infecții. De la introducerea penicilinei ca tratament în anii ‘40, oamenii de știință au dezvoltat mai mult de 150 de antibiotice în speranța că vor stopa răspândirea bolilor infecțioase. Capacitatea acestor preparate farmaceutice de a trata maladii infecțioase odinioară mortale a dat naștere ideii că ele sunt „medicamente miraculoase”.

Citeste si: Plante care te ajuta sa dormi

Este adevărat că ele ne pot salva viața și pot vindeca infecții imposibil de tratat în alte moduri, dar nu sunt total inofensive. Folosirea lor greșită poate crea serioase probleme de sănătate. Îți propunem să descoperi adevărul despre puterea antibioticelor.

Antibioticele tratează orice infecție.
Fals și periculos! Antibioticele sunt medicamente puternice folosite, într-adevăr, în tratarea infecțiilor, dar nu a tuturor infecțiilor, ci doar a celor cauzate de bacterii. Ele nu au efect împotriva infecțiilor provocate de virusuri. Iată de ce medicul nu îți prescrie întotdeauna antibiotic atunci când ai o infecție.

Dacă ești răcită și ai febră, antibioticul e soluția.
Fals și foarte periculos și pentru tine și pentru cei din jurul tău!  Când ai febră mare, te doare gâtul sau tușești mai rău te grăbești să iei antibiotic, crezând că acesta va ameliora simptomele. Greșit! Banala răceală și gripa sunt cauzate de virusuri, iar bronșita, amigdalita, rinofaringita și unele otite sunt, în peste 85% din cazuri, tot de natură virală. Așadar, dacă febra sau tusea au la origine o infecție virală (și adeseori așa este), antibioticele sunt innutile. Doar medicul poate decide dacă într-o situație sau alta ai nevoie de antibiotic.

Dacă vei lua antibiotic fără să fie nevoie, vei crește rezistența bacteriilor și organismul tău va reacționa mai greu sau deloc la o viitoare infecție.

Tratamentul trebuie urmat până la capăt.
Adevărat. Chiar dacă începi să te simți mai bine la 2-3 zile după administrarea antibioticului, asta nu înseamnă că infecția a fost total învinsă. Întrerupând tratamentul înainte de vreme, bacteriile ar putea reveni în forță, provocând o nouă infecție. De aceea, este important să iei medicamentul atâtea zile (5, 7 sau 10 zile) cât ți-a recomandat medicul.

Nu-i nicio problemă dacă iei dozele mai târziu decât ar trebui.
Fals. Antibioticele se iau la intervale regulate (4, 6, 8 sau 12 ore) cu un scop: pentru a se menține un nivel constant de medicament în sânge, așa încât bacteriile să nu aibă șansa să se înmulțească ori să se adapteze.

Nu se întâmplă nimic dacă ai luat una dintre doze mai devreme sau mai târziu cu 1-2 ore, dar acest gest nu trebuie să devină un obicei. În schimb, dacă aproape mereu iei neregulat dozele de antibiotic, le permiți bacteriilor să se înmulțească și să capete rezistență la acel medicament, iar tratamentul nu va avea o eficiență totală.

Dacă ai uitat să iei o doză, ia-o imediat ce-ți amintești. Totuși, dacă e aproape ora pentru următoarea doză, renunță la doza uitată și revino la orarul obișnuit (nu lua o doză dublă).

Citeste si: Alimente și medicamente: combinații de evitat

Antibioticele slăbesc sistemul imunitar al copiilor. Fals. Antibioticele nu slăbesc sistemul imunitar al copiilor. Acest mit a pornit de la constatarea pe care au făcut-o multe mămici: în unele situații, după încheierea tratamentului cu antibiotice, copilul face o nouă infecție. Acest lucru nu se întâmplă din cauză că sistemul lui imunitar a fost „doborât”, ci pentru că un antibiotic nu poate omorî toate tipurile de bacterii. Astfel, infecția inițială este tratată, dar uneori se dezvoltă alta din cauza bacteriilor care au fost rezistente la acel antibiotic.

Dacă un antibiotic nu a avut efect înainte, nu va avea nici acum. Fals. Doar pentru că un anumit antibiotic nu te-a ajutat înainte nu înseamnă neapărat că nu te va ajuta nici de data aceasta. Coloniile de bacterii care există în organismul fiecărei persoane se pot modifica în timp și pot avea o rezistență și o sensibilitate diferită la anumite antibiotice.

Antibioticele distrug și bacteriile bune din corp.
Adevărat. Antibioticele nu fac diferența între bacteriile „rele”, care ne îmbolnăvesc și cele „bune”, pe care le avem cu toții în corp. Bacteriile bune, care se găsesc pe piele, în gură, în intestine, în vagin joacă roluri esențiale în organism: ne protejează de micoze și de alte bacterii dăunătoare, participă la sinteza unor vitamine, produc enzime necesare digestiei, elimină gazele din intestin etc. Tratamentele îndelungate sau repetate cu antibiotice, în special dacă sunt din cele cu spectru larg, ucid și bacteriile bune. Consecințele pot fi diaree sau constipație, infecții cu candida, vulnerabilitate crescută la infecții cu bacterii mai virulente.

Nu combina antibioticele cu alcool, lapte, pilule contraceptive (antibiotice precum rifampicina și mycobutin pot reduce eficiența pilulelor contraceptive.

Articol exclusiv online
Text: Angela Cîlțan
Sursa foto: pixabay.com/

Comments

comments

Previous:

Veselie de toamna. Idei bune si sanatoase

Next:

Tratamente cosmetice de iarna pentru acasa

You may also like

Post a new comment