Alergie sau intoleranta alimentara? Cum faci diferenta

11 May of 2016

Nu sunt puține persoanele care, atunci când consumă un anumit aliment, se pomenesc cu diverse simptome neplăcute. Să fie oare vorba de o alergie alimentară sau de o intoleranță alimentară? Cum faci diferența?

Alergia și intoleranța alimentară nu sunt întotdeauna ușor de diagnosticat, căci fiecare dintre cele două afecțiuni poate fi însoțită de numeroase simptome, de la cele mai ușoare, la cele mai severe. Deși au unele manifestări asemănătoare, alergia și intoleranța sunt boli diferite, care se tratează diferit. Alergia alimentară provoacă o reacție a sistemului imunitar, care afectează mai multe organe și se manifestă printr-o mare varietate de simptome. În schimb, simptomele intoleranței alimentare sunt mai puțin severe și limitate de obicei la tulburări digestive.

Află, în cele ce urmează, cum poți face diferența între alegie și intoleranță alimentară, precum și modul în care pot fi tratate.

Alergia alimentară
Alergiile alimentare sunt mai frecvente în copilărie: între 5 și 8% dintre copiii cu vârsta mai mică de 5 ani se confruntă cu această neplăcere. Cauza? Sistemul lor imunitar nu este încă suficient maturizat. În majoritatea situațiilor, vinovați de alergiile alimentare la copii sunt laptele de vacă și ouăle de găină. În primă in-stanță, copiii alergici vor trebui să evite alimentul cu pricina. Vestea bună este că în 80% din cazuri alergia din copilărie dispare pe măsură ce copilul crește.

Nici cei mari nu sunt feriți de alergia alimentară. Se estimează că 4% dintre adulți sunt afectați de alergie, dar în cazul lor alimentele culpabile sunt nucile, alunele, arahidele, kiwi-ul, merele, bananele, piersicile, țelina, peștele, crustaceele și soia.

Simptomele alergiei
Alergia este o reacție exagerată a sistemului imunitar la substanțe obișnuite, care pentru majoritatea oamenilor sunt inofensive. Reacția alergică la un aliment se poate traduce prin greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, furnicături la nivelul gurii, erupții pe piele, umflarea buzelor, a pleoapelor, a limbii, a gâtului ori a feței, urticarie, înroșirea pielii. De obicei, simptomele apar în 30 de minute după ce a fost consumat acel aliment.

Cum se tratează alergia? Cel mai bun tratament este evitarea  alimentului care produce alergia. În cazul în care a avut loc o expunere accidentală, tratamentul este stabilit în funcție de simptomele apărute. Antihistaminicele scad intensitatea simptomelor, iar loțiunile calmante aplicate local diminuează mâncărimile.

Intoleranța alimentară
Intoleranța alimentară este, de fapt, o hipersensibilitate individuală la un aliment sau un ingredient, pe care cei mai mulți oameni îl tolerează fără probleme.

Se ajunge într-o asemenea situație  atunci când organismul nu produce în cantitate suficientă anumite substanțe chimice sau enzime folosite la digestia acelor alimente. Cele mai cunoscute tipuri de in-to-leranță alimentară sunt intoleranța la lactoză și intoleranța la gluten.

Boala celiacă
Glutenul este un amestec de proteine care se găsește în unele cereale: grâu, secară, orz etc. Deși adeseori se vorbește despre intoleranță la gluten, în realitate are loc un mecanism alergic. Reacția imunitară creează o inflamație care lezează peretele intestinal și în special vilozitățile (perișorii din intestin prin care se absorb nutrienții). Simptomele sunt: balonare, disconfort abdominal, scaun apos, deschis la culoare, ce conține cantități anormale de grăsimi, scădere în greutate, slăbiciune.
Netratată, această maladie cronică duce la malnutriție în ciuda unei ali-mentații normale, la oboseală, depresie, dureri articulare, putându-se ajunge la o serie de complicații serioase, cum ar fi anemie, osteoporoză, calculi renali, infertilitate, amenoree etc.

Singurul tratament este eliminarea totală a glutenului din alimentație.

Intoleranța la lactoză
Intoleranța la lactoză este cauzată de lipsa unei enzime. Laptele și unele produse lactate conțin un zahăr natural numit lactoză, pe care organismul îl digeră cu ajutorul enzimei denumite lactază, prezentă în intestinul gros. Odată cu vârsta însă, organismul unor persoane nu mai produce suficientă lactază sau chiar nu mai produce deloc. În con-secință, lactoza traversează intestinul fără să fie digerată, ceea ce dă naștere unor simptome neplăcute: crampe abdominale, balonare, greață, dureri de cap sau diaree.

Se estimează că 75% dintre adulți prezintă intoleranță la lactoză.
Severitatea simptomelor variază în funcție de cantitatea de lactoză pe care o tolerează fiecare. Unii pot bea o cană cu lapte fără să aibă simptome, iar alții nu tolerează niciun păhărel cu lapte, la fel cum unii pot mânca brânzeturi, dar nu se împacă bine cu alte lactate.

Dacă suferi de intoleranță la lactoză poți să ții ușor boala sub control cu ajutorul unei diete bine gândite. Secretul este să descoperi cât de multă lactoză tolerezi și apoi să ai grijă să nu-ți de-pășești „porția”.

YARPP

Articol exclusiv online
Text: Angela Cîlțan
Sursa foto: pixabay.com/

Comments

comments

Previous:

Combinatii periculoase intre medicamente si alimente

Next:

De ce nu trebuie să ne temem de endoscopie

You may also like

Post a new comment