Gripa intestinală: cum o eviți, 
cum o tratezi

20 February of 2012

Foto: Africa Studio, Monkey Business Images, Lisa S., NotarYES, 2012/Shutterstock.com


Simptomele gripei 
intestinale sunt neplă­cute, uneori chiar 
impresionante, dar în majoritatea situațiilor afecțiunea este lipsită de gravitate și se vindecă în câteva zile

Asemenea răcelii și gripei, gastroenterita, cunoscută și sub numele de „gripă intestinală”, apare cel mai frecvent iarna, sub formă de epidemie. Este o maladie foarte contagioasă, care se transmite cu repeziciune în colectivitate și adeseori afectează mai mulți membri ai aceleiași familii. Să vedem cum se manifestă boala, cum poate fi tratată și, mai ales, cum ne putem feri de ea.

Virală sau bacteriană?
Persoanele care s-au îmbolnăvit de gripă intestinală prezintă simptome identice: diaree acută, spasme intestinale, colici, crampe abdominale cu apariție bruscă ce pot fi însoțite uneori de grețuri, vărsături, dureri musculare și febră.
Gripa intestinală este o inflamație a mucoasei stomacului și intestinului, care poate fi provocată de virusuri sau bacterii. Forma de origine virală este caracterizată de scaune apoase. Gastroenterita virală poate fi cauzată de adenovirus (care este responsabil și de apariția bronșitei) sau de rotavirus, un virus ce stă la originea diareei la bebeluși și copiii mici. Ambele virusuri sunt foarte rezistente la frig. Se estimează că epidemia de gastroenterită produsă de rotavirus afectează în fiecare an 125 de milioane de oameni din întreaga lume.
Forma bacteriană a gripei intestinale provoacă scaune diareice care pot conține urme de sânge. Atât în gastroenterita virală, cât și în cea bacteriană sunt prezente spasmele intestinale și borborismele (zgomote intestinale produse de alimentele lichide și de gaze). La unele persoane pot apărea și vărsăturile, durerile de cap și febra. În cazuri foarte rare aceste simptome pot trăda existența maladiei Crohn (inflamația cronică a colonului).

Atenţie la mâinile murdare
În cazul gripei intestinale de origine virală microbii sunt vehiculați de materiile fecale și transmiși de la persoana bolnavă la cea sănătoasă prin mâinile murdare. Așadar, reține că te poți contamina dacă duci la gură mâinile după ce ai atins cu ele diverse obiecte ce au fost manipulate de o persoană deja infectată, de exemplu mânerele ușilor (în special în locurile publice), telefonul, banii, tacâmurile, alimentele etc. Nu întâmplător epidemiile izbucnesc de obicei în grădinițe și școli, unde copiii nu se spală întotdeauna pe mâini înainte să mănânce. Iar dacă cel mic s-a îmbolnăvit poate transmite ușor virusul și celor de acasă (părinți, frați, surori).
Gastroenterita de origine bacteriană este mai puțin frecventă, dar are simptome mai severe. Germenii care sunt cel mai des responsabili de apariția bolii sunt salmonella, prezentă în diferite alimente (carne, ouă, produse lactate), dar și shigella, colibacilii (carne, lapte), bacterii de tipul „campylobacter” (transmise prin consumul de lapte crud și prin contactul cu animale de casă infectate).

Foto: Africa Studio, Monkey Business Images, Lisa S., NotarYES, 2012/Shutterstock.com


Ce medicamente
te ajută?
Deși manifestările gastroenteritei de origine virală pot fi impresionante, afecțiunea se vindecă de obicei în câteva zile, grație mecanismelor de apărare imunitară ale intestinului care intră rapid în acțiune.
Primul pas în tratarea gripei intestinale: bea multă apă și lichide bogate în minerale (de exemplu, supă de legume strecurate), ca să eviți deshidratarea.
Pentru calmarea crampelor abdominale poți lua un antispastic, iar dacă e nevoie și un preparat antidiareic, dar numai pe termen scurt și respectând doza recomandată în prospect.
În cazul în care te supără durerile musculare, durerea de cap sau febra, poți apela la ajutorul paracetamolului.

Sunt necesare analizele de laborator?
În perioada de epidemie diagnosticul de gastroenterită nu este dificil de stabilit, dar nici nu trebuie exclusă posibilitatea ca neplăcerile cu care te confrunți să aibă altă origine. Dacă ai fost deja răcită, dacă ești stresată sau obosită, forțele de apărare ale sistemului imunitar sunt slăbite, ceea ce înseamnă că intestinul este mai vulnerabil la agresiunile virusurilor. În cazul în care ai consumat carne sau pește a căror pros­pețime era îndoielnică sau maioneză care a stat prea mult timp la temperatura camerei, te poți gândi că neplăcerile intestinale sunt de origine alimentară.
Pentru a depista cauza exactă a simptomelor medicul ar putea recomanda analize de sânge și o coprocultură (examenul de laborator al scaunului). Analizele vor spune dacă boala este cauzată de bacterii, situație în care medicul îți va recomanda un tratament cu antibiotice, însoțite eventual de antispastice și probiotice (preparate care conțin fermenți lactici).

Text: Angela Cîlțan

Mai multe detalii în nr.4/2012 al revistei Ioana

Comments

comments

Previous:

Românii au
 probleme cu somnul

Next:

Tratament prin acupunctură

You may also like

Post a new comment