Închiderea saloanelor de înfrumusețare NU încurajează munca la negru

26 March of 2020

Închiderea saloanelor de înfrumusețare, în conformitate cu prevederile decretării stării de urgență generate de pandemia  COVID-19, prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, a generat un val de anunțuri pe social media prin care anumiți profesioniști/neprofesioniști își oferă serviciile, la domiciliul propriu.

Față de această împrejurare, Asociația Cosmetologilor din România subliniază că astfel de activități trebuie descurajate dat fiind faptul că intră sub incidența legislației în vigoare atrăgând după caz, sancțiuni constând în amenzi contravenționale și/sau îndeplinind conținutul legal al unor fapte penale incriminate de Codul Penal Român și de legislația specială și atrăgând pedepse cu închisoarea.

Prestarea oricărui serviciu de înfrumusețare, fără autorizație de funcționare, fără a se supune legislației Inspectoratului Teritorial de Muncă, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Direcției de Sănătatea Publică, respectiv organelor de control competente, atrage după sine savarsirea de contravenții sau, după caz, de infracțiuni ce conduc la constituirea de dosare penale pentru persoanele în cauză.

Așadar, este complet interzisă desfășurarea oricăror activități de înfrumusețare și îngrijire corporală  în propria locuință sau la locuința clienților cu nesocotirea dispozițiilor legale și a măsurilor impuse pe durata stării de urgență actuale.

Relevante în acest sens sunt prevederile art. 352 din Codul Penal  privind zădarnicirea combaterii bolilor, conform cărora:

”(1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda.”

Astfel, Asociația Cosmetologilor din România trage un semnal de alarmă menționând că susceptibili de săvârșirea infracțiunilor contra sănătății publice pot fi și specialiștii în domeniul beauty, care, deși au suspendat activitatea profesională din saloane și punctele de lucru, continuă să ofere servicii cosmetice și de îngrijire corporală de la domiciliile proprii, existând riscul de a se expune pe ei, dar și pe clienții acestora la contractarea virusului.

„Pentru a preveni răspândirea COVID-19, mulți proprietari de saloane au decis să suspende activitatea dinaintea decretării stării de urgență, respectiv începând cu data de 16 martie 2020. În acest context, ne-am confruntat cu un val de semnalări cum că există persoane care continuă să presteze activități specifice la domiciliul propriu. Avertizăm atât specialiștii respectivi, cât și pe clienții acestora, că procedurile nu sunt desfășurate în condiții de siguranță și igienă conform legii și că astfel de acțiuni pun în pericol atât pe specialist, cât și pe client. Cine nu respectă carantina sau măsurile dispuse de autorități, trebuie să știe că se expun nu doar riscului infectarii cu coronavirus, ci si cu alte bacterii urmare a efectuării de proceduri în medii improprii,  în care nu sunt respectate cu strictețe regulile de igienă și li se pot intocmi chiar și dosare penale”, a declarat Monica Lupu, președintele Asociației Cosmetologilor din România.

„Industria Beauty își dorește să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că în aceste momente, când majoritatea saloanelor și specialiștilor se conformează măsurilor luate autorități prin ordonanțele de urgență, sunt totuși persoane care neglijează complet aceste măsuri și pun în pericol sănătatea populației, referindu-mă aici la acele persoane din domeniul beauty care continuă să presteze servicii de înfrumusețare la domiciliul propriu sau domiciliul clientei. Acest fenomen, care exista și înainte dar care acum începe să ia amploare în urma măsurilor luate de autorități, de a închide saloanele cu data de 16 Martie 2020, afectează în mod direct atât sănătatea populației cât și, prin concurență neloială, proprietarii de salon și specialiștii care presetază servicii conform normelor legislative în vigoare”, declară Sorin Scăiceanu, proprietar salon înfrumusețare și membru al Asociației Cosmetologilor din România.

Autoritățile intenționează majorarea pedepselor pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Vor fi pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, dacă fapta duce la decesul uneia sau mai multor persoane, se arată în proiectul de OUG de modificare a Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptat de Guvern, la propunerea Ministerului Justiţiei.

Potrivit proiectului de modificare a codului penal, Articolul 352 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 352. (1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(6) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(8) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(9) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (3) se pedepsește.

(10) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.”

Chiar şi în cazul săvârşirii faptei din culpă, este necesară intervenţia legii penale, pentru că, raportat la rezultat – răspândirea unei boli infectocontagioase –, fapta prezintă o gravitate care impune sancţionarea ei şi în cazul în care făptuitorul acţionează din culpă, a precizat Amalia Dinu, avocat Asociația Cosmetologilor din România.

În plus, Asociația Cosmetologilor din România amintește că desfășurarea activităților la negru atrage după sine și alte sancțiuni/pedepse, conform legii.

Evaziunea fiscală reglementată de Legea nr. 241/2005  reprezintă sustragerea unor persoane fizice sau juridice denumiți generic contribuabili, de la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat. Evaziunea fiscală se manifestă adesea prin denaturarea informațiilor ce sunt raportate către autorități, precum declararea unor venituri sau profituri mai mici decât în realitate, sau mărirea artificială a cheltuielilor, a mai precizat avocat  Amalia Dinu.

Suntem conștienți că veniturile specialiștilor din industrie scad dramatic , însă facem eforturi pentru a diminua pe cât posibil impactul financiar asupra lor. Apelăm însă atât la profesioniștii din industrie – hairstiliști, cosmeticiene, manichiuriste, make-up artiști etc -, cât și la potențialii clienți: orice expunere nenecesară crește riscul propagării necontrolate a coronavirus și, implicit, poate avea consecințe mult mai grave asupra sănătății și stabilității financiare a fiecăruia dintre noi, a mai precizat Monica Lupu.

Închiderea saloanelor de înfrumusețare s-a realizat în temeiul Decretului Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență si antreprenorilor precum și angajatilor din aceste saloane le vor fi aplicabile si dispozitiile OUG aprobate de Guvern privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Actul normativ ce urmează să intre în vigoare  reglementează, printre altele, condițiile pentru intrarea în șomaj tehnic, continuarea plății unor beneficii sociale, prelungirea în mod automat a unor documente, precum și posibilitatea transmiterii online a actelor necesare pentru obținerea unor beneficii.

Astfel, inclusiv angajații din saloane legal intră în șomaj tehnic pentru cel puțin 90 de zile. Acest lucru înseamnă că ei vor primi 75% din salariul brut.

Potrivit estimărilor, în domeniul de înfrumusețare există peste 25 000 de saloane, cu o medie salariilor de 2-3.000 de lei.

Notă

 Acțiunile celor care prestează servicii de înfrumusețare la domiciliu pot  intra sub incidența următoarelor prevederi legale:

CODUL PENAL:

  1. Cap II. Infracțiuni contra sănătății publice.

Articolul 352 din codul penal care prevede inclusiv pedeapsa cu închisoarea pentru „zădărnicirea combaterii bolilor”.

  • Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
  • Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda.
  1. IV. Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activităţi reglementate de lege

Articolul  348: Exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi

Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Articolul 349  ce reglementează neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă

(1)Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2)Fapta prevăzută în alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Articolul  350: Nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă

(1)Nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.

(3)Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite din culpă se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

LEGISLATIEI SPECIALE:

  • Infracțiunea de evaziune fiscala potrivit Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Art. 9

 (1)Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

a)ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

b)omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c)evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;

d)alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

e)executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f)sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g)substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.

(2)Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.
 (3)Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.
 

Comments

comments

Previous:

Buna Vestire, ziua speranței

boli animale

Next:

Cele mai răspândite boli ale animalelor de companie

You may also like

Post a new comment