Încetinește ritmul vieții ca să trăiești mai mult și mai bine

10 February of 2020

Cândva cool era numai viteza, iar viteza era însăși viața. După ce secolul vitezei a iscat însă un iureș care ne-a lăsat cam secătuiți de viață, din ce în ce mai mulți au descoperit că uneori merită se încetinești, să respiri, ca să trăiești pur și simplu. 
Carl Honoré este unul dintre cei mai mari promotori ai conceptului de slow living; am stat de vorbă cu el la București, unde a venit la invitația Curtea Veche Publishing pentru a-și lansa a doua carte, a cărei traducere românească a apărut 
la doar patru luni după lansarea de la Londra.

Dacă încetinești, accepți că poți să pierzi: activități, știri, oportunități. Câștigi experiențe, intensitate, poate sănătate, cu siguranță câștigi calitate – dar e sigur că pierzi. De fapt, asta înseamnă realism, indiferent cât de rapid te crezi, viața este oricum mai rapidă, universul mult mai complicat decât îți imaginezi. O iei mai încet, deci accepți să nu mai deții controlul, îți iei rămas-bun de la iluzia controlului. Atunci poți să mergi mai încet, încercând să afli ce este important pentru tine, care sunt valorile tale, ce-ți împlinește ție viața. Dar, pentru a spune adio lumii voinței și controlului și iluziei, trebuie să-ți folosești voința – voința de a te opri din grabă. Ce fel de experiență poate declanșa un astfel de act de voință?

Carl Honoré: Când ești prins în moara vieții de multe ori e nevoie de un șoc. Pentru mulți (80-85% din oameni) este vorba despre o problemă de sănătate: ne oprește epuizarea, burn­outul.

Corpul se oprește, uneori nu mai vrea nici să se ridice din pat dimineața. Alții simt să pierd ceva foarte important pentru ei: o relație, o poveste de iubire, o prietenie care moare pentru că nu ai fost alături de celălalt. La mine a fost senzația oribilă de a mă vedea cum caut să cumpăr un dispozitiv care mă ajuta să spun o poveste pentru copii într-un singur minut!

De aceea scriu și spun: nu așteptați criza! Începeți acum să gândiți și să faceți lucrurile diferit!

Pentru introverți, nu este oare mai ușor să încetinească, prin propria lor natură?

H.: Noi trăim într-o societate care privilegiază extroversia și viteza. Introverții au două variante: fie se deprimă și se autoculpabilizează pentru vina imaginară de a nu fi extroverți, devenind ceea ce s-ar putea numi „introverți nesănătoși“, fie se repliază și se bucură de timpul de reflecție pe care și-l asumă, iar aceștia sunt „introverții sănătoși“.

Depinde și de mediul introvertului: dacă acesta se bucură de înțelegere și sprijin chiar în societatea extrovertă, el are mai multe șanse să devină introvertul sănătos.

Acum, cea mai agresivă prejudecată referitoare la vârstă este cea îndreptată împotriva femeilor: dacă menopauza este echivalată cu moartea feminității, pierderea de valoare este inerentă și femeilor care depăsesc o anumită vârstă le este greu să se redefinească. Care ar fi factorul decisiv pentru o astfel de redefinire?

H.: Să găsească ușile care se deschid atunci când altele se închid. Învățând toată viața nu numai că suntem mai sănătoși fizic și psihic, ci știm mai multe și ni se schimbă și modul în care vedem și în care ne gândim la vârsta noastră. Deoarece una dintre marile minciuni ale vârstarismului este că „cei mai buni ani sunt primi 30“ și de acolo totul merge numai în jos și nimic radical bun nu ți se poate întâmpla apoi. Dar cei mai buni ani din viața ta pot fi și între 30 și 40 sau între 60 și 70, de exemplu.

Multe femei au spus că de fapt cei mai buni ani i-au avut după menopauză; sunt cele care nu au cazut în capcana ușii care se închide și au găsit o ușă, cât de mică, ce se deschide. Este nevoie și de o mișcare în societate, de susținere socială. În lumea occidentală, campaniile de marketing și media au schimbat deja modul în care sunt privite femeile: este firesc să vezi femei de 50 de ani în campaniile de media pentru cosmetice.

Cu cât vezi mai multe astfel de persoane care sunt dezirabile și utile, cu atât mai multe șanse ai de a-ți revizui punctul de vedere despre îmbătrânire ca sursă de depresie și marginalizare socială. Crește vertiginos numărul de influenceri femei de peste 50, 60 sau chiar peste 
70 de ani.

Iar cele care le urmăresc pe media și le urmează exemplul nu sunt numai femei de aceleași vârste, ci și femei de 20-30 de ani care își doresc să fie așa atunci când vor ajunge la aceste vârste – acestea nu se vor mai teme de trecerea timpului. Avem nevoie de schimbare colectivă, de legi mai bune, de schimbări în felul de a vorbi.

Citeste si:

Articol exclusiv online
Text: echipa Ioana
Sursa foto: pixabay.com/

Comments

comments

Previous:

Trage aer în piept și bucură-te de viață

Next:

Cei mai mari artiști ai lumii au fost stângaci

You may also like

Post a new comment