Ia românească, brandul nostru de țară

Tineri preocupați de tablete, de telefoane inteligente, de Facebook, Twitter, pentru care nicio noutate tehnologică nu ascunde vreo taină. Tineri care seamănă cu niște copaci cu ramurile viguros întinse către un viitor globalizat și supertehnologizat, dar cărora pare că le lipsesc rădăcinile. Doar pare: când li se dezvăluie o posibilă rădăcină, se pricep să-i citească semnificațiile adânci și să le dezvăluie și altora.

Este și cazul Andreei Tănăsescu, o tânără a cărei viață a pendulat mereu între vechi și nou, între tradiție și modernitate. „Sunt născută în București, dar vacanțele mi le-am petrecut, copil fiind, în zona Clujului, așa că pot spune că am fost mereu cu un picior în tradiție, în autenticitate și cu unul în modernitate.“ Ascultând chemarea iei, a îndrăznit nu numai să o promoveze ca obiect vestimentar, ci și să o propună ca brand de țară colectiv: ce altceva poate fi ia românească decât o poveste plină de înțelesuri, de mesaje ce așteaptă a fi descoperite, tălmăcite și duse mai departe? Sau, cum spune Andreea, „este o intrare în poveste, o poartă de acces în Țara Zânelor, România, și nu în Țara lui Dracula“.

Ideea a încolțit în mintea ei încă din 2004, pe când făcea parte din echipa de casting a filmului „The Fall“, realizat în studiourile MediaPro. „Tot atunci am realizat că oamenii simt nevoia să-și spună povestea și că ia ascunde în sine o poveste deopotrivă veche și nouă, că poate fi mereu reinventată.“
Până în 2012, drumul scoaterii la lumină al iei a fost unul presărat cu multe căutări, întrebări, eșecuri, însuflețiri și dezamăgiri: prieteni buni au considerat iluzorie puterea iei de a strânge laolaltă oameni și idei, de a fi sursă de inspirație și obiect reprezentativ. „De fapt, acum le mulțumesc tuturor celor care s-au îndoit de ideea mea și de putința mea de o pune în practică. Dacă nu erau ei, nu aș fi fost atât de bătăioasă“, spune Andreea.
„Punând alături poza unei țărănci din Maramureș în port popular și a unei creații a lui John Galliano, pe când lucram la un film despre tradiții, mi-am zis: «Nu-i așa că-i haute couture?». Atunci am împărțit scenariul filmului, care nu s-a mai făcut, în pagini de Facebook: Regina Maria, Sarmisegetuza, Calea Victoriei, La Blouse roumaine. A fost un experiment total să lansez aceste albume în spațiul virtual și să le văd îmbogățite și răspândite de oameni.“

Seara de 6 noiembrie 2012 poate fi considerată ziua de naștere a campaniei „La Blouse roumaine“: „Eram supărată că oamenii nu înțeleg, în ciuda atâtor instrumente moderne de comunicare. Atunci, la îndemnul Oanei Tănase, buna mea prietenă, n-am renunțat la visul meu și am adăugat o fotografie cu ea și cu copilul ei îmbrăcați în ie. În acea seară fotografia a devenit virală, iar până în ianuarie totul devenise un fenomen: fiecare își aducea aminte că are pe-acasă o ie de la bunica, se fotografia cu ea și punea poza pe Facebook. Așa s-a creat o comunitate cu peste 100.000 de susținători, ba chiar între timp a generat și alte comunități dedicate iei pe Facebook, cu focus în cele mai variate domenii: educație, cultură, comerț etc.“ De atunci lucrurile s-au desfășurat cumva de la sine, oamenii au preluat inițiativa.

„În fiecare an, pe 24 iunie, Ziua de Sânziene, dar și Ziua Iei, vrem să îmbrăcăm planeta în ie pe Facebook, iar pentru asta am stabilit doar două condiții: ca persoanele implicate să poarte ie și să celebreze sărbătoarea de Sânziene/Sf. Ioan de Vară în spiritul comunității din care fac parte.“ Iar oamenii au fost entuziaști și creativi: pe 24 iunie 2013, Ziua Iei a fost marcată pe 6 continente, în 9 țări și în peste 100 de localități. Stewardesele de la TAROM și BluAir au fost îmbrăcate în acea zi în ie. „Dna Simona Miculescu, ambasadorul României la ONU, a îmbrăcat în ie toată misiunea diplomatică română cu ocazia preluării de către România a vicepreședinției ONU. De asemenea, dna Renate Weber a vorbit foarte frumos despre campanie într-o emisiune TV.“
Nu văd încheiere mai bună decât faptul că, la întrebarea pusă pe Facebook: „Considerați că ia românească poate fi un brand de țară?“, Andreea a primit numai păreri pozitive. De fapt, brandul se referă la ceea ce simte cineva în legătură cu un produs, cu o idee.

Mâini întinse
În acest lung drum către lumină, i-au fost alături oameni precum dna Ioana Avram, lector universitar la Academia de Artă, secția Design Vestimentar, dl Ioan Sorin Apan, etnolog, folclorist, pictor de biserici, creator de artă populară, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, Iulia Gorneanu, directorul artistic al galeriei Galateca, Andreea Sandu, fondatoarea galeriei, și Grigore Leșe, „cel care ne-a ținut calea dreaptă“. Oficializarea mișcării a venit din partea autorităților Republicii Moldova, care au susținut manifestările de Ziua Iei.

Cătălina Oprea

Comments

comments