Fărâme de istorie – Odinioară se înălțau mândre cetăți…

13 May of 2011

Cetățile de la Rupea și Feldioara rezistă mâniei timpului și indiferenței oamenilor

Foto: Cristian Niculescu

Transilvania, tărâmul aflat dincolo de codrii seculari ai Car­paților, a păstrat până în prezent, alături de o istorie scrisă, și numeroase repere arhitecturale, mărturii ale unor timpuri de mult apuse. Fragmente ale unor cetăți, cândva impunătoare cazemate, sunt astăzi ruine ale unui trecut învolburat.
Cetatea Mariei
Atestată documentar începând cu secolul al XIII-lea, cetatea țărănească de la Feldioara, denumită în trecut Marienburg (Cetatea Mariei), a jucat un rol important atât pentru întemeietorii săi, cavalerii teutoni, cât și pentru sașii și românii care le-au urmat pe aceste meleaguri. For­tă­rea­ța a fost ridicată în apropierea drumului ce leagă Brașovul de Sighișoara, la 20 km depărtare de pitorescul oraș răsfirat la poalele Tâmpei.
Deși ruinele de pe colina aflată la marginea localității Feldioara greu mai pot evoca acum faima pe care cetatea a avut-o în trecut, sunt măcinate de timpul nemilos și acoperite cu vegetație înaltă și deasă care îngreunează accesul turiștilor, Feldioara rămâne totuși și în aceste condiții improprii un reper cultural al întregii regiuni.
Aflată într-un stadiu avansat de degra­dare, una dintre cele mai importante așe­zări din Țara Bârsei în perioada Evului Mediu se mai mândrește în prezent doar cu un brâu din piatră măcinat de ploi și vânt, povestind parcă vizitatorilor cum, odinioară, prin aceste locuri s-au derulat fermecătoare povești cu domnițe și cavaleri.

Obiective în pericol
Din cauza ritmului rapid al deteriorării zidurilor care au mai rămas și ca urmare a lipsei de interes manifestată de autorități în a demara lucrări de renovare, cetatea Feldioarei riscă să dispară complet de pe harta obiectivelor turistice românești. Biserica evanghelică fortificată, situată în partea de est a localității, la mică distanță de ruinele bătrânei cetăți Feldioara, a fost construită în stil gotic pe locul în care în trecut fusese ridicată o bazilică romană.

Cetatea Rupea
Ridicată în urmă cu șapte veacuri pe ruinele unor vechi fortificații dacice, cetatea de la Rupea aflată pe Dealul Cohalmului domină împrejurimile, putând fi zărită și localizată cu ușurință de majoritatea tu­riș­tilor ajunși în această parte a țării.
Aflată într-o avansată stare de degradare, asemeni cetății de la Feldioara, masiva fortificație necesită intervenții rapide de reabilitare pentru a-și putea duce mai departe minunata sa poveste, acumulată de-a lungul secolelor.
Loc de refugiu pe timp de război, for­tăreața îngloba în trecut trei cetăți concentrice și două curți interioare cu multe turnuri, magazii, fântâni cu apă potabilă și o capelă pentru rugăciuni la vremuri de cumpănă.
Vizitatorilor ajunși în vârful cetății, li se dezvăluie o panoramă superbă asupra văilor care în trecut despărțeau Transilvania de Țara Românească.
Deși timpul a lăsat urme adânci pe spină­rile de piatră al celor două cetăți, farmecul lor aparte încă atrage privirile a nume­roși turiști, dornici să afle legenda ce stă ascun­să în spatele acestor fărâme de istorie.

Agroturismul a cunoscut în ultimii ani o evoluție remarcabilă în această parte a țării, numeroasele sisteme de cazare presărate de-a lungul Țării Bârsei și până pe Valea Târnavelor oferind pensiune completă cu specific tradițional la prețuri convenabile, chiar și în perioada vârfului de sezon. Ziua de cazare se situează la prețuri cuprinse între 70 și 120 de lei.

Text: Cristian Niculescu

Comments

comments