Flebita, maladia venelor

05 January of 2016

Depistată la timp, flebita se tratează foarte bine, în peste 85% din cazuri. Așadar, este bine să știi care sunt factorii ce e predispun la această afecțiune, precum și semnele prin care își anunță prezența.

Există motive de îngrijorare dacă simți la nivelul gambei durere bruscă, senzație de căldură și observi că aceasta se înroșește? Aparent nu. Totuși, aceste simptome ce pot părea lipsite de importanță pot trăda o problemă venoasă foarte serioasă: flebita.

Ce este flebita?

Flebita (sau tromboza venoasă) se definește ca o inflamație a unei vene cauzată de prezența unui cheag de sânge pe interiorul peretelui venos. În 95% din cazuri flebita se produce la nivelul membrelor inferioare, unde venele sunt mai mari (adeseori la gambă). Flebita poate fi superficială sau profundă. Cea mai frecventă, dar și mai puțin gravă, este flebita superficială: cheagul de sânge se dezvoltă într-o venă superficială, provocând durere și disconfort, în special la persoanele care au varice. Într-o asemenea situație nu există riscul ca cheagul să migreze spre organe vitale, căci venele superficiale nu sunt în legătură directă cu rețeaua venoasă profundă. Sigur, asta nu înseamnă că problema poate fi neglijată: există întotdeauna posibilitatea ca cheagul să crească, să ajungă la o bifurcație venoasă și să afecteze rețeaua profundă.

Dacă cheagul se formează într-o venă profundă, evoluția flebitei poate fi mult mai gravă, chiar fatală dacă cheagul se desprinde de peretele venei și migrează în artera pulmonară, provocând embolie pulmonară. Iată de ce flebita constituie o urgență medicală.

Semne de alarmă

La persoanele afectate de insuficiență venoasă sângele circulă mai lent, este mai puțin fluid, iar nivelul protrombinei (substanță care participă la coagulare) este mult crescut. În flebita superficială vena afectată este roșie, dură și, fiind situată la suprafața pielii, este vizibilă, palpabilă și sensibilă la atingere (cel mai frecvent pe partea internă a coapsei sau a gambei). La nivelul gambei apar simptome precum roșeață, mâncărimi, senzație de căldură, dureri, umflătură.

În flebita profundă vena afectată nu este nici vizibilă, nici palpabilă, nici sensibilă la atingere. În schimb, la nivelul gambei pot fi resimțite senzație de căldură sau furnicături, durere intensă, înroșirea pielii. Gamba este umflată până la gleznă. La aceste simptome se pot adăuga febra și creșterea ritmului cardiac.

Diagnostic și tratament

Persoana care prezintă simptomele flebitei trebuie să se prezinte de urgență la medic. Cu ajutorul ecografiei Doppler specialistul va confirma sau nu existența unei flebite profunde. De notat că diagnosticarea precoce reduce riscul ca boala să se cronicizeze (flebita cronică durează mult mai mult timp și se repetă mai des).

Tratamentul constă în administrarea de anticoagulante, care vor reduce coagularea sangvină cu cel puțin 25–45%. Această ameliorare se va observa în primele 24–48 de ore, dar tratamentul va trebui urmat timp de 6 luni sau mai mult, în funcție de antecedentele bolnavului. După vindecare se recomandă purtarea unui ciorap elastic medicinal la membrul afectat, pentru a se evita apariția varicelor.

În cazuri extreme, medicul poate prescrie medicamente trombolitice pentru dizolvarea cheagului sangvin sau poate recurge la intervenție chirurgicală pentru a îndepărta cheagul ori pentru a instala un filtru la nivelul venei cave (în scopul prevenirii emboliei pulmonare).
Flebita superficială se vindecă spontan sau în urma unui tratament cu antiinflamatoare.

Pe cine amenință flebita?

Boala se poate instala în mod neașteptat și poate afecta pe oricine. Totuși, în majoritatea situațiilor ea survine la persoanele care prezintă unul sau mai mulți factori de risc.

Insuficiență venoasă. Se manifestă prin senzație de picioare grele și umflate. Sângele stagnează în picioare, ceea ce favorizează formarea cheagurilor, în special toamna și primăvara, când sângele are tendința să se coaguleze din cauza presiunii atmosferice.
Fumatul îngroașă sângele și îi crește coagulabilitatea.
Asocierea tutun–pilule anticoncepționale cumulează doi factori de risc majori. Este motivul pentru care din ce în ce mai multe femei tinere (între 18 și 25 de ani) sunt afectate de flebită. Ca și tutunul, pilulele modifică coagularea sângelui.

Sedentarismul. Imobilitatea favorizează stagnarea sângelui în picioare. Se întâmplă când mergi puțin pe jos, călătorești mult stând numai pe scaun. De asemenea, șederea în poziție culcată pe perioade lungi (în timpul vindecării unei fracturi, de exemplu) constituie o situație nefastă.

O intervenție chirurgicală. În afară de imobilitatea ce poate urma apoi, o operație stimulează diverși factori de coagulare care fac ca sângele să devină mai vâscos. De aceea, pacienții care au suferit o operație la nivelul bazinului sau picioarelor trebuie să semnaleze medicului chiar și cel mai neînsemnat simptom și să recunoască primele semne ale emboliei pulmonare: angoasă, respirație îngreunată, durere toracică acută.

O afecțiune generală. Toți factorii de risc cardiovasculari (insuficiență cardiovasculară, obezitate, exces de colesterol, diabet, hipertensiune) predispun la flebită. La fel și unele boli de sânge și anumite cancere.

Un traumatism. În urma unui șoc violent la nivelul gambei se poate forma un cheag de sânge într-o venă.

Antecedente familiale. Unele persoane au genetic o cantitate excesivă de factori de coagulare.

Evită pericolul

  • Ca să previi flebita este important, înainte de toate, să eviți sau să tratezi factorii de risc amintiți.
  • Fă regulat mișcare. Mergi pe jos ori de câte ori e posibil (cel puțin 30 de minute pe zi), renunță la lift, mergi cu bicicleta, practică înotul.
  • Schiul e un sport recomandat, în schimb sunt de evitat joggingul, tenisul, voleiul.
  • Înainte să călătorești cu avionul, ia 75 mg aspirină (dacă nu există contraindicații). De asemenea, în timpul călătoriilor ridică-te de pe scaun la fiecare 2 ore și fă câțiva pași ca să previi stagnarea sângelui.
  • Evită îmbrăcămintea strânsă pe corp, căci împiedică întoarcerea sângelui: când nu circulă liber, sângele are tendința să se coaguleze.
  • Dacă ești predispusă la flebită, fă zilnic 10-15 minute de exerciții specifice: mergi pe vârfuri, apoi pe călcâie, rulează sub talpă o minge de tenis, rotește-ți laba piciorului.

Articol exclusiv online
Text: Angela Cîlțan
Sursa foto: pixabay.com/

Comments

comments

Previous:

7 intrebari despre gripa

Next:

Ajutor! Am uitat tamponul! Unde? Înăuntru!

You may also like

Post a new comment