Cine face temele?

19 January of 2015

Aceasta este întrebarea multor părinți care, după o zi de muncă, se grăbesc să ajungă acasă să mai facă o compunere, să rezolve o problemă sau în cel mai bun caz să verifice ce au lucrat copiii în lipsa lor.

© contrastwerkstatt / Fotolia

© contrastwerkstatt / Fotolia

Specialiștii spun că, Da, părinții ar trebui să-și ajute copiii la teme atunci când e vorba de cei începători, de cei mici, care au nevoie de ajutor la scris, citit pe silabe sau să fie asistați în efectuarea calculelor ori a problemelor până ce vor reuși să devină relativ inde­pen­denți în efectuarea temelor.
Răspunsul este Nu pentru copiii care pot să se descurce singuri și care învață făcând exerciții, calcule, citind, adică în timpul procesului de însușire de cunoștințe noi.
Mai e nevoie să spunem că ajutorul și sprijinul părinților trebuie să fie întotdeauna calm și oferit din inimă? Să îl ajuți pe copil bodogănind, jignindu-l și pufnind este mai rău decât să nu-l ajuți deloc!
Faci parte din categoria pă­rinților obosiți de atâtea argumente și de împins copilul de la spate să-și facă temele? Ai descoperit că amenințarea, pedepsele și recompensele nu duc la cine știe ce rezultate pozitive?

Există niște legi care, odată însușite, vor reduce din stresul temelor acasă atât al părinților, cât și al copiilor.

Legea nr. 1: Copiii nu iubesc temele
Copiilor nu le place să stea și să studieze, mai ales după o zi lungă la școală, unde au citit, scris etc. Așa că renunță la do­rința de a-i vedea așezându-se la birou cuminței, la comandă, în poziția școlarului model.

Legea nr. 2: Părinții nu-i pot forța, dar îi pot stimula pe copii
Nu-l poți obliga pe copil, mai ales dacă e mic, să stea cufundat deasupra unei cărți sau să miște creionul ori pixul pe hârtie, iar tu să-l privești dintr-un colț. Dar ceea ce poți face este să-l asiști dacă are nevoie și să-l stimulezi.

Legea nr. 3: Temele sunt problema copiilor, nu a părinților
Creierele copiilor trebuie puse la treabă, acest lucru e clar. Însă copiii trebuie în primul rând să învețe cum anume se învață. Mulți părinți îi trimit „la învățat“, dau ultimatu­muri, țipă, trântesc, ame­nință, retrag privilegiile și așa mai departe. Iar cei mici nici măcar nu știu exact ce se așteaptă concret de la ei cu „învățatul ăsta“. Responsabilitatea pă­rin­ților este să le asigure copiilor condiții și oportunitatea de a-și face temele singuri în mod responsabil, să-i învețe să gândească singuri. Să creeze o structură, un sistem în acest sens. Treaba copilului este de a utiliza acest sistem creat de părinte.

Cum să îi ajuți fără s-o iei razna
Elimină cuvântul „temă“ din vocabular. În loc de „Ia să vedem ce temă ai de făcut“ încearcă „Pentru mâine ce ai de studiat?“. În loc de „teme“, folo­sește „timpul pentru studiu“.
Stabilește o rutină zilnică de studiu individual. Copiii se plia­ză pe structură chiar dacă ten­dința inițială este să protes­teze. Poate dura mult până ce rutina zilnică devine obicei. Nu re­nunța! Având un timp zilnic de­dicat educației, îi arăți copilului că prețuiești ce învață la școală. Menține rutina predic­tibilă și simplă printr-un semnal: cu 5 minute înainte, amin­tește-i că se apropie timpul de studiu.
Permite-i să aibă un cuvânt de spus, cum ar fi să aleagă locul și momentul de studiu/teme. Poate să aleagă să studieze înainte sau după cină, de exemplu, la bucătărie sau în camera lui. Singurul lucru care nu se ne­gociază este că are de studiat zilnic.

Ajută-ți copilul la teme fără să te dai peste cap. Dacă el îți spune „nu știu să fac“, spune-i să insiste, pleacă din zona lui și lasă-l să se descurce. Dacă vezi că chiar nu știe, pune-i întrebări aju­tătoare, pentru a ajunge singur la o so­luție, pentru a-și folo­si mintea.

Învață-l să se organizeze. Dezorganizarea este o pro­blemă firească pentru mulți școlari. Dacă îl vrei organizat, trebuie să in­ves­tești timp, să îl înveți să în­ceapă cu ce e mai important, să folo­sească timpul avantajos. Ia în calcul nivelul de dezvol­tare al copilului când stabi­lești timpul pentru teme. Dacă liceenii se pot concentra mai mult de o oră, în școala primară copiii nu-și pot menține concentrarea mai mult de 15 minute. Permite-i copilului să ia pauze, oferindu-i o recom­pensă pentru că a terminat o parte din temă.

Înlocuiește recompensele ma­­­te­riale cu cele verbale. Recompensele materiale au efecte pe termen scurt și îi încurajează prea puțin pe copii să își dezvolte dragostea față de carte și de studiu de-a lungul vieții.
Fă remarci verbale pozitive ce încurajează un anumit compor­tament concret: „Ai urmat ins­trucțiu­nile și ai ter­minat în 15 minute. Ce rapid ești! Poți să te organizezi foarte bine.“
Observă în timpul temelor acasă semnele de frustrare ma­nifestate de copil. E supărat, furios, obosește? Este posibil ca uneori temele să fie prea lungi sau prea dificile. Verifică dacă  și cei­lalți părinți au acee­ași părere. Dacă observi semne de nepu­tință la copil, confirmate și de școală, apelează la specialist.
În timpul temelor, fă-ți treaba în casă în mod normal. Spală, calcă, citește sau lucrează.
Închide televizorul pentru a nu-l distrage pe copil. Timpul de studiu este un angajament care implică toată familia. Iar tu ești primul exemplu.

Text: Oana Pescaru

Comments

comments

alimente anticancer

Previous:

5 alimente anticancer

Next:

Sfaturi de psihologie

You may also like

Post a new comment