Epidemiologul față în față cu câteva mituri despre coronavirus

08 September of 2020

În recenta epidemie, mai toți am avut multe de învățat, de la biologie la epidemiologie, statistică… Dar în noianul de informații și-au facut loc și cele false și așa s-au născut cele mai multe dintre aceste mituri despre coronavirus.

Epidemiolog Monica Nustață

Deși mulți erau vehemenți în special pe facebook, e de la sine înțeles că nu aveam cum să ne transformăm toți peste noapte în epidemiologi. Așa că în cel mai fericit caz am rămas cu întrebări, în cel mai nefericit caz am rămas cu certitudini eronate despre cum funcționează un virus. Ca să mai clarificăm niște mituri despre coronavirus, am vorbit cu dr. Monica Mustață, medic specialist în epidemiologie.

Ce face un epidemiolog?

Monica Mustață: Medicul epidemiolog are un rol important în monitorizarea și prevenirea  bolilor.  Asemenea unui detectiv, el este primul care acționează atunci când este identificat un focar, demarează ancheta epidemiologică și ia măsurile de urgență pentru limitarea acestuia. În pandemie, am muncit aproape non-stop, alături de o echipă entuziastă de tineri medici; începutul
a fost cu multe ore de căutări, de studiu, de elaborat proceduri noi și de instruiri pentru personal, adaptate situației. M-am lovit mai des de panică decât de logică, atât în rândul populației, cât și în rândul personalului medico-sanitar.

Poate fi prevăzut comportamentul coronavirusului?

M. M.: Nu, deoarece este un microorganism nou, pentru care nu exită date anterioare în baza cărora să se poată elabora modele matematice de estimare a posibilelor mutații. Există influențe ce țin atât de particularitățile organismelor infectate,
cât și de factorii de mediu, toate acestea putând genera modificări în structura codului genetic, mutații. Cu cât numărul oamenilor infectați este mai mare, cu atât sunt mai mari șansele ca un virus să sufere mutații.

Cum ar trebui să arate un vaccin care să ne apere de acest coronavirus?

M. M.: Un vaccin ar trebui să confere protecție îndelungată, pe parcursul mai multor ani și să necesite cât mai
puține doze de rapel (doze efectuate ulterior) pe parcursul vieții. Etapele de producție a unui vaccin sunt: etapa de explorare, studiul preclinic, dezvoltarea clinică, revizuirea și aprobarea reglementărilor, producția și controlul calității.
Dezvoltarea clinică este un proces în trei faze. În timpul fazei I, grupuri mici de persoane primesc vaccinul pentru studiu. În faza a II-a, vaccinul este administrat persoanelor  care au caracteristici similare (cum ar fi vârsta și starea de sănătate)
celor pentru care este destinat noul vaccin. În faza a III-a, vaccinul este administrat unui număr crescut de persoane și testat pentru eficacitate și siguranță. Multe vaccinuri sunt supuse studiilor de fază IV, în curs de desfășurare după ce vaccinul a fost aprobat. Autoritățile naționale continuă să supravegheze producția vaccinului, pentru îndeplinirea criteriilor de siguranță. În ceea ce privește producerea unui vaccin pentru SARS-CoV-2, lucrurile au progresat rapid. Siguranța vaccinului este evaluată în studiul de  fază I. Dacă rezultatele acestuia vor fi favorabile, va urma studiul de fază II, în care se va evalua și eficacitatea. Estimările cele mai optimiste sugerează o perioadă de 18 luni până vom avea un vaccin valid, în timp ce unii experți vorbesc despre 3-4 ani.

La demontam unul dintre cele mai vehiculate mituri despre coronavirus. Este „un virus de laborator“ sau unul „natural“?

M. M.: Au fost numeroase discuții pe această temă și mai mult ca sigur vor mai fi. Însă nu avem nicio certitudine și nu știm dacă se va dovedi vreodată proveniența acestui virus. Analiza genetică a coronavirusului arată că originea lui probabilă este o specie de lilieci din China, iar pangolinul (furnicarul) ar fi gazda intermediară între lilieci și oameni. Nu există nicio altă teorie validă științific în legătură cu proveniența noului virus. Uneori, coronavirusurile care infectează animalele pot fi  răspândite la oameni și apoi se pot transmite între oameni. Acest tip de transmitere are loc rar, dar este exact ceea ce
s-a întâmplat acum. Nu cunoaștem sursa exactă a focarului actual de boală COVID-19, dar știm că inițial provine dintr-o sursă animală. Există similitudini între diverse componente structurale ale SARS-CoV-2 și multe alte virusuri (inclusiv HIV), dar aceste asemănări sunt obișnuite şi nu indică faptul că virusul ar fi fost creat în laborator.

Există un „profil al asimptomaticului“ sau acesta este un alt mit?

M. M.: Prezența sau absența simptomatologiei în cazul infecției cu SARSCoV- 2 este strâns legată de starea de imunitate. Persoanele cu o imunitate foarte bună au șansele cele mai mari de a fi asimptomatice și de a trece prin boală fără a dezvolta forme grave. În opinia mea, nu poate fi descris încă un profil al asimptomaticului.

Imunitatea și vitaminele care ajuta au mare succes în lista cu mituri despre coronavirus.Ce rol au vitaminele C și D în prevenirea infecției sau în reducerea simptomelor COVID-19?

M. M.: Deficitul de vitamina D este asociat cu o sensibilitate crescută la boli infecțioase, în special infecții ale tractului respirator superior. Rolul vitaminei D în răspunsul la infecția cu coronavirus ar putea fi, în primul rând, sprijinirea producției de peptide antimicrobiene în epiteliul respirator, făcând astfel infecția și dezvoltarea simptomelor COVID-19 mai puțin probabile. În al doilea rând, vitamina D ar putea ajuta la reducerea răspunsului inflamator la infecția cu  SARSCoV-Potrivit unui studiu european,nivelurile medii de vitamina D sunt scăzute în Italia și Spania. Tocmai aceste țări au avut rate crescute ale mortalității COVID-19, în comparație cu țările din Europa de Nord. Nord-europenii au niveluri relativ ridicate de vitamina D, din consumul de ulei de ficat de cod și suplimente de vitamina D. Totuși, nu trebuie  administrate suplimente fără a discuta înainte cu medicul, deoarece există risc de toxicitate pentru persoanele cu
boli renale și hepatice.

Vitamina C poate reduce simptomele într-o răceală obișnuită, în special la persoanele cu carență de vitamină C, și poate avea anumite efecte benefice în pneumonii, însă în prezent nu există dovezi că vitamina C are rol în prevenirea sau tratamentul infecției cu SARS-CoV-2.

Care este probabilitatea de a te contamina atingând o bară în metrou?

M. M.: Transmiterea prin contactul cu suprafețe contaminate are un rol mai scăzut în apariția cazurilor de infecție,
față de transmiterea aerogenă. Coronavirusurile sunt foarte sensibile la condițiile de mediu și au o rezistență scăzută la acțiunea agenților externi; capacitatea lor de supraviețuire este scăzută pe suprafețe. Iar capacitatea de supraviețuire la nivelul diverselor suprafețe nu generează, implicit, apariția infecției la persoana ce a intrat în contact cu acele suprafețe,
mai ales dacă este efectuată corect igiena mâinilor.

Citeste si: Sarcina și coronavirusul nu fac casă bună

Text: Roxana Melnicu; Foto: arhiva personală/iStock

Comments

comments

pete dinti

Previous:

Dinți fără pete. Sfaturile stomatologului pentru un zâmbet strălucitor

migrenea la copii

Next:

Migrena la copii: ce ar trebui să știi

You may also like

Post a new comment