Ne împiedicăm de ele prin casă, dar nu ne îndurăm să le ducem la un centru de colectare. Dacă am face-o, le-am da o șansă în plus copiilor noștri…
Prin Directiva 96/2002 a Uniunii Europene, producătorii de aparatură electronică și electrocasnică sunt direct responsabili de produsele lor chiar şi după ce acestea îşi încheie ciclul de viaţă, ajungând deşeuri: ei trebuie să asigure eliminarea nepoluantă a acestor echipamente, având ca responsabilități protecția mediului, reciclarea și reintroducerea în industrie a acestora ca materii prime secundare. Astfel, 10 producători (Amica, Arctic, Bosch Siemens Electrocasnice, Candy Hoover, Electrolux, Gorenje, Indesit, Philips, Groupe SEB şi Whirlpool) au pus în 2007 bazele unei asociații colective, RoRec, a cărei misiune este realizarea colectării și a reciclării deșeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), precum şi raportarea către autorităţile competente a modului de gestionare a DEEE.
Andreea Idriceanu Calev, manager de comunicare al Asociației, ne-a dat mai multe detalii în acest sens: „Noi colectăm, inventariem și ne asigurăm că aceste deșeuri ajung în bune condiții la reciclatorii din România. Prin «sampling» făcut la fabrici ne asigurăm că aceste deșeuri sunt tratate corespunzător și eliminate nepoluant. Directiva europeană menționată ne obligă să colectăm 4 kg de DEE/locuitor/an. Astfel, la nivel de țară, România trebuie să colecteze cca 80.000 de tone/an. În acest moment, nu se atinge această cotă, ceea ce ne pune în pericol de sancționare din partea UE. Noi credem în teoria celor 3C: conștientizare (informarea oamenilor), cointeresare (crearea infrastructurii necesare colectării), coerciție (aplicată când omul are totul la dispoziție, dar nu respectă legea).“
Ce intră în categoria DEEE? Mai pe înțelesul tuturor, „orice se bagă în priză sau merge pe baterii“.

De ce trebuie colectate și reciclate aceste DEEE? Pentru că ele conțin metale și gaze toxice: mercur, cadmiu, plumb etc., care, eliminate în pământ sau în apa râurilor, a lacurilor, rămân acolo mult timp, având efecte nocive. Pe toate produsele care se vând în magazine există semnul tomberonului tăiat, respectiv „a nu se arunca la gunoi“. Puțini știm că, dacă aruncăm aceste aparate la gunoi, încălcăm legea. Prin colectarea și trimiterea lor spre reciclare dovedim o atitudine civică ecologică, protejăm mediul și sănătatea familiei noastre.
„Unul dintre programele desfășurate se numește «Rețeaua națională a centrelor de colectare DEEE în parteneriat cu primăria»“, continuă Andreea Idriceanu Calev, „prin care ne dorim să creăm o rețea națională de 100–120 de centre, în toate comunitățile cu peste 40.000 de locuitori. Astfel, până la sfârșitul lui 2011, ne dorim ca în comunitățile locale cu peste 40.000 de locuitori să existe aceste centre de colectare. De fapt, e vorba de structuri de colectare la standarde europene, ce vor asigura atât serviciile de colectare – la centru și prin colectare de la domiciliu –, dar vor funcționa și ca platformă de interacțiune cu școala pentru proiecte de educație ecologică. Programul a fost lansat în august 2009, iar acum funcționează deja cu 17 primării.“
Se poate vorbi de o „producție de deșeuri: 5500 kg de DEEE în medie/acțiune“, după cum precizează Andreea: „De la sfârșitul lui iunie 2010 până la finele anului am derulat 45 de acțiuni de colectare în 200 de localități. Am colectat 244.000 kg de DEEE, ceea ce înseamnă peste 19.000 de aparate colectate de la circa 11.500 de deponenți. Acțiunile au fost derulate fie în parteneriat cu primăriile, fie cu alți organizatori de campanii ecologice.“ Fiecare dintre noi putem da o mână de ajutor întru salvarea planetei!

TOATĂ LUMEA COLECTEAZĂ
„Locul deșeurilor nu e în casă. Trimite-le la plimbare!“– campaniile de colectare sunt de 1–3 zile, în funcție de recomandările și solicitările partenerilor locali, adică primăriile. „De exemplu, în județul Hunedoara am avut 10 acțiuni în 2010.“
„Ne-am stabilit o țintă de colectare de minimum 5 tone/acțiune, dar am colectat și 15 tone.“
Reacția oamenilor –„Vin mulți oameni și ne mulțumesc că îi ajutăm să scape de deșeuri, să se simtă mai europeni sau ne întreabă când mai venim. La Cetatea de Baltă, ne-a adus un domn 10 televizoare și ne-a spus: «Sunt pescar și m-am săturat de pescuit televizoare.» Peste tot pe unde am fost, am întâlnit oameni foarte gospodari, care vor să dea o mână de ajutor. Cei mai fascinanți sunt voluntarii, de obicei copii, profesorii lor, cu toții dornici de proiecte.”
Asociația RoRec se implică în viața comunităților în care deja a devenit parte – prin parteneriate cu primăriile – și susține, cu acțiuni de informare și conștientizare, tradiții și valori autentice românești. „Am participat la Festivalul Strugurele de Aur (Jidvei), la Festivalul Bujorului de Munte (Gura Râului, Sibiu) etc., tocmai pentru a-i ajuta pe localnici și pe participanții la aceste evenimente să păstreze curate locurile în care petrec: am vorbit cu oamenii, am oferit pungi ecologice…“
Text: Cătălina Oprea
Comments

Previous:
Dintotdeauna a existat o legătură strânsă între oameni și cai

Next:
Mihaela Tatu merge mai departe
You may also like
-
28 Mar
Anorexia e o boală, nu un moft
Reportaje și interviuriBoala asta e foarte parșivă, nu știe nimeni cum îți intră în cap și mulți ...
-
13 May
“Câinii noștri fac parte din familie”
Reportaje și interviuriCâinii sunt și ei suflete nevinovate care nu doresc decât un codru de pâine și ...
-
06 Jan
Suflete triste de hoinari
Reportaje și interviuriPrivirea lor caldă, dar necăjită, imploră să se facă dreptate. Problema câinilor comunitari a dezvoltat ...
-
17 May
Fă ce-ți place și banii vor veni!
Reportaje și interviuriUnii dintre noi, cei mai norocoși, par că s-au născut știind care este darul lor ...