E dreptul meu!

12 January of 2015

Dat fiind că în lumea asta pe care o trăim, atât de dură cu mamele, nimic nu ți se dă, totul se obține prin luptă cruntă, mă simt obligată să proclam acum și aici drepturile de care ar trebui să beneficieze orice mamă, indiferent de religie sau rasă!

© andrewgenn / Fotolia

© andrewgenn / Fotolia

1. E dreptul meu să-mi fie aduse sâmbătă dimineața cafeaua și micul dejun la pat! În fiecare zi mă scol cu noaptea în cap, fac cafele, mic dejun și pachețele, oricât aș fi de obosită, oricum aș fi dormit, fie ploaie, fie vânt. Dimineața de sâmbătă (sau de duminică, la alegere), cer să fiu tratată la fel cum tratez eu familia în celelalte zile ale săptămânii.

2. E dreptul meu să-mi cumpăr câte un lucru nou pe lună! Având în vedere că nu avem menajeră, în schimb muncesc în fiecare weekend pe acest post pentru propria-mi familie, îmi arog dreptul de a pune deoparte salariul meu de menajeră săptămânal, pentru a-l investi lunar în ceva pe sufletul meu de menajeră – niște cizme șic din piele întoarsă sau poate un parfum nou!

3. E dreptul meu să stau o jumătate de oră pe zi fără să fac nimic, dar nimic! Dat fiind că de dimineață până seara sunt mereu la dispoziția cuiva, cer această jumătate de oră strict pentru mine (pentru citit, vorbit la telefon cu o prietenă sau pur și simplu stat cu ochii în tavan, nu contează), de preferat cu o ușă între mine și restul familiei. În acest scop m-am gândit să mă încui pe balcon, chiar dacă e frig.

4. E dreptul meu să îmi iau o seară liberă de familie pe săptămână! În fiecare seară hrănesc copiii și le fac baie, clătesc vase, sortez și împăturesc rufe. O seară pe săptămână la un ceai cu o prietenă (una fără copii dacă se poate, întru evitarea alienării complete) sau la un film, un mall sau, de ce nu, o “bere cu băieții” – orice ieșire, de fapt – face bine la cap ca să pot funcționa corect.

5. E dreptul meu să fac o baie! Cu sau fără spumă, lumânărele aromate sau muzică în surdină, aceste aspecte sunt supraestimate de revistele de femei. Esențial este să nu mai dea buzna ființe mici peste mine, să se mâțâie că vor și ele să facă baie acum și în cele din urmă să-mi ia cu asalt cada, stropind totul în jur și plângându-se că n-au loc de mine să înoate.

6. E dreptul meu să nu vreau să știu ce se mănâncă în jur! Dat fiind că creierul meu este computerul central al meniurilor copiilor, care trebuie să știe în orice secundă cine, ce și cât a mâncat, îmi iau ziua de duminică liberă de orice responsabilitate culinară. La urma urmei, n-am auzit pe nimeni să fi murit că a mâncat doar sendvișuri sau biscuiți o zi întreagă.

Text: Mara Wagner (blog Me & my monkeys)

 

Comments

comments

Previous:

Depresia sezonului rece: afecțiune sau moft?

big hero 6

Next:

6 super-eroi sau Big Hero 6

You may also like

Post a new comment