Cum iti potrivesti ceasul intern dupa ritmul cotidian

07 January of 2016

Majoritatea studiilor arată că de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile fiecare persoană are o curbă de activitate care îi este proprie. Poți să-ți potrivești ceasul intern după ceasul lumii? Da! Iată detaliile și câteva sfaturi în plus.

În mare, se pot defini „ciocârlii“ – persoane care se trezesc devreme și lucrează bine la ore matinale, și „bufnițe“ – acele persoane care se „trezesc“ numai când apune soarele și au perioadele de maximă creativitate și productivitate în timpul serii și nopții.

Se pare că bioritmul este în mare măsură moștenit genetic și poate fi influențat comportamental numai într-o proporție limitată. Din nefericire, stilul contemporan de viață ne constrânge pe cei mai mulți dintre noi la un program căruia se poate întâmpla să nu-i fim genetic adaptați. Ce-i de făcut?

O realitate biologică

Existența bioritmurilor a fost confirmată și de studiile biologice cele mai recente, folosind tomografii computerizate. La „ciocârlii“ semnalele de somn emise de scoarța cerebrală s-au intensificat în jur de ora 9 p.m., pe când la „bufnițe“ ele au devenit stringente numai în jur de 3-4 a.m. Creierul „ciocârliilor“ se trezea între 4 și 5:30 a.m. iar cel al „bufnițelor“ abia la amiază. Ca să ne facem o idee despre ceea ce înseamnă adaptarea ritmului biologic intern la o curbă de activitate impusă este  suficient să ne gândim la senzațiile pe care le avem atunci când călătorim pe distanțe mari și trecem prin schimbări de fus orar sau atunci când suntem nevoiți să ne adaptăm la „ora de iarnă“ sau „ora de vară“.

Cercetările au arătat că adaptarea completă la schimbarea orarului durează, în medie, o lună… și nu este vorba decât despre o oră! De aici putem să ne facem o idee ce înseamnă pentru o „bufniță“ să fie obligată să se trezească în zori ca să activeze și pentru o „ciocârlie“ să fie nevoită să lucreze de noapte.

O realitate socială

O parte dintre studiile care leagă bioritmul de anumite trăsături de caracter ar trebui să țină seama de factorul reprezentat de concordanța socială: persoanele matinale sunt mai bine integrate, ele răspund mai ușor exigențelor sociale, de aceea și studiile le arată ca fiind mai „responsabile“, mai „de încredere“, „pozitive“, „proactive“, în timp ce „bufnițele“ tind să fie mai „deprimate“, „instabile emoțional“ și să sufere de diverse comportamente adictive. Nu este de mirare, dacă ne gândim că aceste persoane sunt în general obligate să activeze în perioadele care le sunt cele mai defavorabile.

Cum iti potrivesti ceasul intern dupa ritmul cotidianProbabil din același motiv „ciocârliile“ apar ca fiind mai lipsite de apărare în fața trebuinței de somn (sunt mai puține presiunile sociale care să le împiedice să se culce în jur de 9-10 p.m.), în timp ce „bufnițele“ rezistă mai bine acestei presiuni (în general mai toate activitățile sociale impun participare înainte de amiază). Există și o serie de studii care arată că „bufnițele“ tind să fie mai „creative“ și să aibă un coeficient de inteligență mai ridicat – o parte din aceste calități se pot atribui și capacității acestora de a lucra la ore târzii din noapte când factorii perturbatori ai zilei sunt la cotele cele mai scăzute și când potențialul individului are cele mai bune șanse de a se exprima.

Ce înseamnă adaptare?

Majoritatea studiilor medicale și psihologice arată că bioritmurile extreme nu pot fi influențate radical prin metode comportamentale și cel mai valoros sfat care se poate da unei „bufnițe“ extreme într-o societate care lucrează de la 9 la 17 este să își găsească un regim de activitate pe măsura bioritmului ei. Alte studii au arătat că bioritmul adolescentului este foarte apropiat de cel al unei „bufnițe“ extreme și astfel din ce în ce mai multe voci cer insistent adaptarea programului școlar la această realitate biopsihologică.
De fapt, societățile contemporane sunt în această privință ambivalente, așa cum se întâmplă cam în toate chestiunile. Pe de o parte impun un program de lucru de „ciocârlie“, dar pe de altă parte dispozitivele tehnologice pentru socializare și distracție tind să producă insomnie, foarte periculoasă pentru „ciocârlii“, care sunt puternic perturbate de lipsa de somn.

Lumina albastră emisă de ecranele televizoarelor, computerelor și chiar telefoanelor mobile stimulează centrii cerebrali ai veghei, perturbând procesul de inducere a somnului. Pentru a putea adormi bine, specialiștii recomandă îndepărtarea de aceste dispozitive cu cel puțin 1-2 ore înainte de culcare – practic televizorul și computerul nu au ce căuta în dormitor, iar lectura de seară în pat nu trebuie să aibă de-a face decât cu cărțile clasice pe hârtie, nicidecum cu tableta sau ecranul telefonului mobil.
Exact acestei tendințe de artificializare a vieții ne învață să ne opunem un specialist al somnului: dr. Simon Archer folosește efectele reglatoare pe care le au asupra noastră ritmurile naturii pentru a converti „bufnițele“ în „ciocârlii“. După o săptămână de viață sub cerul liber în natură, fără dispozitive electrice, electronice și fără iluminat artificial, orice om începe să se trezească la răsărit și să se culce imediat după apus.

Problema este însă că acest efect nu durează și oamenii revin treptat la bioritmul inițial, „ajutați“ fiind și de dispozitivele tehnologice moderne.

Citeste si:

Insomnia, coşmarul care te ţine trează noaptea
Obiceiurile simple, te fac fericita
Reflexoterapia, sanatate si echilibru

 

Articol exclusiv online
Text: Roxana Melnicu
Sursa foto: pixabay.com/

Comments

comments

Previous:

Intrebarile indiscrete ale familie. Cum faci fata

Next:

Eu imi cresc copilul, altfel!

You may also like

Post a new comment