Cand stresul ne imbolnaveste

15 May of 2015

Fotolia_68940331_Subscription_XXL

Mintea și trupul sunt atât de strâns legate, încât se influ­en­țează reciproc. Grijile de zi cu zi, stresul și difi­cultățile serioase ce pot apărea în viața unui om conduc une­ori la boli fizice, nu­mite psiho­soma­tice. Care sunt aces­te afecțiuni?

Știai că o maladie poate fi provocată de anxietate sau de stres? Sau că 90% dintre boli pot fi agravate de emoțiile negative? Potrivit unor oameni de știință, stresul, depresia, gândurile negre sau grijile pot declanșa, agravând uneori, diverse afecțiuni, precum migrena, insomniile, bolile de piele, tulburările digestive sau surplusul de greutate… Tulburările fizice care au cauze psihologice se localizează în general la nivelul celor mai sensibile zone din organism. Emoțiile și corpul La prima vedere pare greu de înțeles ce legătură au emoțiile cu bolile fizice. În realitate, este vorba pur și simplu de reacții chimice: stresul determină secreția unor substanțe, de exemplu adrenalina sau noradrenalina. Aceste molecule joacă un rol important în sistemul endocrin, care reglează funcția multor organe, inclusiv a inimii. Dacă stimulii externi (stresul) sunt de scurtă durată, organismul își regăsește singur echilibrul. În schimb, dacă stresul este intens sau prelungit pot apărea tot felul de neplăceri. De pildă, hipertensiunea, tahicardia, nivelul crescut al glicemiei sau trigliceridelor pot avea cauze psihologice. Semnale de alarmă Când corpul este supus unui stres important ne transmite semnale de alarmă.

Dacă te confrunți cu unul sau mai multe simptome enumerate mai jos, înseamnă că este momentul să scapi de tensiunile interioare care te îmbolnăvesc fără să realizezi: oboseală, în special la trezire, tulburări de somn, anxietate, iritabilitate, nervozitate, dureri articulare, dureri musculare la nivelul cefei, dureri de spate, pierderi de memorie. Neluând în seamă avertizările transmise de corp, excesul de stres poate antrena diverse probleme de sănătate, mai mult sau mai puțin grave, în funcție de evenimentul care le-a provocat și de rezistența fiecăruia la stres.

Specialiștii au identificat anumite maladii care sunt deseori generate de stres. Iată-le pe cele mai frecvent întâlnite:

Digestia și starea psihică

Când s-au afișat rezultatele la un examen ai simțit că ți se „strânge“ stomacul? La prima întâlnire ai avut fluturi în stomac? Este normal, deoarece starea de spirit ne influențează sistemul digestiv. La persoanele cu o sensibilitate gastro-intestinală stresul poate provoca spasme, balonări, senzație de gură uscată, arsuri gastrice, ulcer, diaree, colopatii. Pe unii dintre noi, de exemplu, o emoție puternică ne trimite urgent la baie. Este vorba de colită, acea diaree însoțită sau nu de dureri abdominale, care are deseori la origine un stres important.

Pielea sensibilă la stres

Un alt organ-țintă al maladiilor psihosomatice este pielea. Celulele pielii pot produce mulți hormoni și neu­ro­trans­mițători, care intervin în răspunsul cutanat la stres. Așa se explică de ce foarte multe dintre afecțiunile pielii pot să aibă, la bază, o componentă psihică. De exemplu psoriazisul, eczema, urticaria. Alte neplăceri dermatologice care pot avea legătură cu stresul sunt căderea părului, transpirația excesivă, aftele, verucile, herpesul etc.

Hipertensiunea și stresul

Sunt mulți factori care favorizează maladiile cardiovasculare (lipsa de mișcare, obezitatea, alimentația dezechilibrată etc.), dar în mod cert și starea psihică joacă un rol important. Stresul cotidian poate declanșa sau agrava hipertensiunea arterială și poate genera palpitații, dureri în piept, angină pectorală, iar studiile arată că stresul profesional poate duce la ateroscleroză. Tahicardia este un alt efect al stresului violent sau cronic.

Stresul și durerile

Unii specialiști afirmă că orice boală poate avea o componentă psihică, deoarece stresul, anxietatea și depresia pot deregla întregul organism. Contează însă capacitatea fiecăruia de a-și exterioriza emoțiile sau, dimpotrivă, de a le somatiza. Nu trebuie să ne mire de ce în perioadele de tensiune psihică sau depresie mulți oameni se confruntă cu diverse neplăceri fizice: migrene, dureri de spate, puseuri de hiperglicemie la diabetici, cri­­ze de astm, infecții virale sau bacteriene repetitive, acnee, tulburări de ciclu… Probabil ai constatat și tu că atunci când ești foarte stresată sau supărată, te dor toate.

Psihosomatic sau nu?

Cu speranța că vei descoperi cauza problemei de sănătate care te supără, te-ai dus la medic, care te-a consultat din cap până în picioare, ți-ai făcut analizele de sânge, ba chiar și câteva investigații suplimentare… Toate rezultatele au ieșit normale, iar medicul nu a reușit să stabilească o cauză exactă a bolii sau tulburării de care te plângi? În acest caz este posibil ca neplăcerile actuale să nu fie altceva decât efectul grijilor acumulate de-a lungul anilor, fiind o afecțiune psihosomatică. Pentru trup și minte În bolile psihosomatice trebuie tratate și corpul, și sufletul. Aceste maladii, chiar dacă au la origine stresul, sunt cât se poate de reale, iar unele dintre ele pot avea consecințe grave dacă sunt ignorate. Dar să tratezi simptomele fizice fără să „ataci“ și cauzele psihice este doar o soluție temporară. Așadar, ține seama și de componenta psihică. Uneori soluția poate fi ușoară. De exemplu, dacă ai avut o perioadă dificilă la serviciu și imediat după aceea te-ai trezit cu o răceală serioasă, totul se poate regla cu câteva zile de vacanță. Totuși, de multe ori, cauzele psihologice sunt vechi și bine ancorate, fiind totodată dificil de iden­tificat. În aceste si­tuații, în afară de medicamentele care alină su­fe­rin­ța fizică, este nevoie și de psihoterapie, care să vindece sufletul.

Credit foto: © Kaspars Grinvalds / Fotolia

Comments

comments

Previous:

Salvaţi Copiii România face un apel de urgenţă pentru sprijinirea victimelor din Nepal

Next:

Chiar „trebuie“?

You may also like

Post a new comment