Învață-ți copilul să fie lider

29 September of 2020

Din ce în ce mai mult, în societatea modernă, accentul se pune pe inițiativă, acțiune și leadership. Ce înseamnă o personalitate de lider și cum poți să ajuți copilul de mic să devină stăpân pe propria viață și carieră când va fi mare?

Ce înseamnă să fii lider?

Sunt multe calități asociate cu capacitatea de a conduce – abilități de rezolvare a problemelor, organizare, flexibilitate și creativitate. Este nevoie de anumite trăsături personale cum ar fi integritatea și responsabiltatea și o serie de abilități de interrelaționare pentru a deveni un lider de urmat.

În toți copiii există potențial pentru a-și dezvolta abilități de lider. Acest proces de dezvoltare de abilități durează toată viața. Pe măsură ce copilul crește, influența școlii se adaugă la influența familiei. Profesorii creează ocazii pentru copii pentru a fi în roluri de lider.

Există 7 tipuri de comportament care pot bloca copilul în a deveni lider.

1. Părinții nu își lasă copiii să experimenteze riscul

Trăind într-o lume în care principiul siguranței este pe primul loc (și așa este normal să fie) tendința părinților este de a proteja copiii în orice situație. Protejând copiii de situații de risc normale în copilărie, îi pot transforma în adulți fricoși. Copiii au nevoie să mai și cadă, să se julească la genunchi, pentru a învăța că este normal să fii atent, să te protejezi singur. Adolescenții au nevoie să sufere, să treacă printr-o despărțire amoroasă pentru a aprecia maturitatea emoțională necesară pentru o relație.

2. Sar prea repede în ajutor

Părinții care vor să-și protejeze copiii fac teme pentru ei, se dau peste cap pentru a-i scoate din impas, oferă copiilor „totul pe tavă“. Dacă un copil învață că orice s-ar întâmpla, mama și tata vor fi indulgenți, îl vor salva, nu îl vor stimula să facă față dificultăților și să învețe să treacă peste obstacole, așa cum fac liderii.

3. Orice face copilul este bine

Când îți lauzi și îți apreciezi copilul este foarte bine, doar că feedbackul pozitiv se face pe criterii ce respectă realitatea obiectivă. Adică o notă de 8 la mate nu este egală cu una de 10. E bună nota 8, dar se poate îmbunătăți dacă mai lucrează. La sport, toți sunt câștigători doar pentru că joacă, e adevărat, dar cine pierde nu este egal cu cine câștigă, nu?

Performanța presupune muncă și perseverență, depășirea propriilor limite. Copiii care sunt crescuți în termeni de „suficient este foarte bine“ nu se vor simți motivați să își depășească limitele, să devină lideri când vor fi mari.

Citește și: Ce sport i se potrivește copilului, în funcție de vârstă

4. Recompense pentru toți copiii

De exemplu, dacă cel mare a făcut de mâncare într-o zi și v-a așteptat, îl recompensați și pe el, dar și pe fratele lui, ca să nu se supere – doar este tot copilul vostru. A da tot timpul copilului ceea ce cere, fără să spuneți „Nu“ sau „Nu acum“, îl poate duce către un comportament
pasiv, către ideea greșită că succesul este la îndemâna oricui.

5. Nu le împărtășesc din propriile greșeli

În adolescență tendința este de a experimenta totul și de a nu ține seama de riscuri. Subiectele legate de prima despărțire, de situații conflictuale școlare sau de cum au gestionat relația cu propriii părinți le pot da copiilor indicii despre realitate și despre cum să se confrunte cu anumite probleme specifice vârstei. Un adevărat lider învață din greșeli.

6. Consideră inteligența și talentul indicatori ai maturității

De foarte multe ori părinții consideră că un copil inteligent este matur și gata să înfrunte lumea. Sau că un copil talentat este și responsabil. Greșit! Există oameni foarte talentați care au probleme emoționale și nu se descurcă în restul domeniilor de viață sau oameni cu succes profesional, care însă nu au o viață personală împlinită.

Cel mai bine, pentru a-i asigura condițiile de autonomie și responsabilitate, comparați copilul cu ceilalți copii de vârsta lui pentru a vedea pe unde se află și din punctul de vedere al abilităților sociale și al autonomiei.

7. Nu practică ceea ce predică

Mesajele pe care le transmit părinții copiilor trebuie să fie în primul rând respectate de ei înșiși. Fiți atenți la comportamentul vostru etic, la atitudinea față de ceilalți, la implicarea în comunitate. Fiți bucuroși și oferiți ajutor. Copiii vor învăța că în viață „omul sfințește locul“ și că prin atitudinea personală pot schimba în bine lumea.

Citește și: Copilul ca business plan. Trebuie să fie copilul un proiect în viața părintelui?

 

Articol realizat de Burda România

Sursă foto: iStock

Comments

comments

fetite la joaca, mirate. copii mirati, copii speriati, copiii care rad, aln-negru

Previous:

5 metode rapide ca să ne responsabilizăm copiii

copil cu mainile muradre de vopsea, copil vesel, copil care s ejoaca, joaca cu vopsea

Next:

Limbajul secret al copiilor și ce mesaje transmit ei, adulților

You may also like

Post a new comment