De când s-a născut Ionuţ, Ana a devenit mamă. Este o fetiţă de 11 ani, blondă, cu ochi albaştri, foarte frumoasă, dar cu un aspect neglijent. Este elevă în clasa a III-a în Constanța. Cum a început totul?
Lipsa mamei o lungă perioadă de lângă cel mic a obligat-o pe Ana să îşi crească frăţiorul. Astfel, încă din prima lui zi de viaţă, Ionuţ a fost încredinţat surorii Ana. Acum, la un anişor şi jumătate, el o recunoaşte pe Ana de mamă. Ea este cea care îl îngrijeşte, îi dă să mănânce, îl adoarme, îl leagănă şi doar ea se joacă cu el.
Familia Anei (doi părinți și 3 copii, până la apariția lui Ionuț) locuia în aceeaşi casă cu bunicul patern, care este şi proprietarul casei, cu care nu aveau o relație prea bună. Cu toții, în două camere, fără bucătărie sau baie, mâncarea pregătindu-se în hol. Trăiau din alocaţiile copiilor şi din banii câştigați de tată din munca la negru în afara ţării.
Ana este al doilea copil al familiei. Este cuminte, timorată, dar inteligentă şi cu rezultate foarte bune la învăţătură, chiar dacă părinţii nu se ocupă îndeaproape de ea. Cadrele didactice spun că este sociabilă, cu o dorinţă arzătoare de a învăţa şi o grijă profundă faţă de copiii mai slabi din clasă. Ana, fratele ei mai mare și sora ei mai mică au ajuns la școală cu sprijinul organizației „Salvați Copiii“, care i-a înscris la școală, le-a oferit asistență la efectuarea temelor și o masă de prânz.
La începutul anului şcolar 2009-2010, mama decide să plece alături de tatăl copiilor la muncă, în Grecia, motiv pentru care retrage copiii de la şcoală şi îi duce la bunici, într-un sat din judeţul Călăraşi. În decembrie 2009, copiii au fost luaţi de părinţi în Grecia, pentru ca, în martie 2010, mama, împreună cu ei, să se întoarcă în ţară, la Călăraşi. La începutul lunii aprilie, mama aduce pe lume cel de-al patrulea copil, pe Ionuț.
Mama și cei 4 copii au revenit în Constanţa la începutul lunii iulie, apoi mama a plecat din nou în Grecia, copiii au ajuns iar la Călărași… După intervenții repetate, echipa Centrului Educaţional Constanţa a reușit reintegrarea copiilor la şcoală. Când asistentul social a dorit să vorbească doar cu Ana, nu s-a putut fără cel mic, Ionuț: nu s-a dezlipit o clipă de ea şi a strigat-o „mamă“.
Acum, Ana vine deja de două luni la şcoală… E fericită că poate să înveţe şi să fie din nou alături de colegii de clasă, dar imediat ce ajunge acasă revine la „meseria” ei de bază, cea de mamă a fratelui mai mic.
Cătălina Oprea
Comments
You may also like
-
30 Oct
Un singur părinte. De la exceptie la normalitate
CopiiFenomenul copiilor crescuți de un singur părinte, de obicei mama, ia amploare în întreaga lume ...
-
14 Sep
Alimentația sănătoasă a copiilor. 4 sfaturi pentru părinți
CopiiÎn special după perioada sărbătorilor, multe familii au casele pline de resturi, inclusiv prăjituri, bomboane ...
-
22 Nov
Nevoile și drepturile copilului
CopiiNevoile copilului sunt universale: indiferent de locul în care trăiesc și mediul cultural din care ...
-
17 Nov
Ziua internațională a prematurității
CopiiAsociația Unu și Unu, afiliată la The European Foundation for the Care of Newborn Infants ...
Doamne Doamne ce viata au copii acestia!!! Parlamentarii se dau mari in masinile lor scumpe, cu bijuterii si ceasuri scumpe, cheltuind o avere in cluburi de noapte si restaurante, iar copii care sunt viitorul tarii noastre traiesc intr-o saracie cumplita, lipsiti de camin si caldura parinteasca. Ma intreb oare cand face Dumnezeu dreptate si lupii astia satuli de trai bun cunosc saracia cumplita iar copii astia stiu ce inseamna sa ai macar strictul necesar.