Ce este si cum se trateaza atacul de panica

Atacul de panică este o tulburare anxioasă caracterizată de apariția bruscă a unor sentimente de teamă accentuată, în absența oricărui pericol real. Acesta survine foarte rapid sau dintr-o dată, iar durata sa poate varia de la câteva minute până la câteva ore.

Un episod imprevizibil

Atacul de panică se poate declanșa în diferite contexte psiho-sociale: ca răspuns la un factor provocator sau asociat unei alte patologii de natură psihiatrică, precum tulburarea de panică, stresul post traumatic, starea de stres acut. În cazul în care atacurile de panică se repetă de mai multe ori pe săptămână (până la patru) se poate deja vorbi de o tulburare de panică, ce poate dura mai multe luni.

Se cunosc două tipuri de atacuri de panică: atacul de panică spontan, care survine în mod neașteptat și atacul de panică situațional, ce apare ca răspuns la un factor provocator.

Simptome care sperie

În timpul unui asemenea episod sever de anxietate persoana în cauză are impresia că se află în pericol de moarte, îi e teamă că-și pierde controlul, că înnebunește, că va suferi un infarct, are palpitații, este agitată sau, dimpotrivă, indiferentă total.

Diagnosticul de atac de panică se poate pune dacă, în timpul „crizei“, persoana prezintă cel puțin patru dintre următoarele simptome somatice și cognitive: palpitații, tremurături, transpirații, senzație de sufocare, senzație de sugrumare, durere sau jenă toracică, greață sau jenă abdominală, senzație de amețeală sau impresia de leșin, sentiment de irealitate, teama că-și pierde autocontrolul sau că înnebunește, frică de moarte, furnicături și frisoane sau bufeuri de căldură.

Tratament

Atacul de panică nu este periculos în sine, dar este destul de neplăcut pentru persoana în cauză. De obicei, o dată ce dispare situația care l-a provocat, atacul de panică „se vindecă“ de la sine. În unele cazuri, însă, evoluția este de natură cronică, fiind nevoie de tratament de specialitate.

Înainte de toate, medicul va elimina sau trata orice eventuală afecțiune ce s-ar putea ascunde în spatele unor simptome similare: spasmofilia, tulburări tiroidiene, cerebrale sau cardiace, astmul, hipoglicemia etc.

Apoi, odată confirmat diagnosticul de atac de panică, medicul psihiatru va recomanda ședințe de psihoterapie comportamentală și cognitivă și, eventual, administrarea de antidepresive sau anxiolitice.

Atacurile de panică nu pot fi prevenite fără un tratament adecvat. Specialiștii sunt de părere că frecvența crizelor ar putea fi redusă prin evitarea substanțelor excitante: cafea, băuturi care conțin cafeină, alcool.

Consultant: dr. Cristina Drăgulin, medic primar medicină internă, Centrul Medical Romar

Citeste si:

Comments

comments