Ce boli agravează frigul și cum te protejezi

27 September of 2020

Vremea rece din timpul iernii ne creează disconfort, dar pentru persoanele fragile frigul se poate dovedi chiar periculos.

Cele mai vulnerabile sunt persoanele care suferă de afecţiuni respiratorii sau cardiovasculare, fiindcă starea lor se poate agrava, însă frigul poate pune la încercare chiar și un organism sănătos. Așadar, iarna, cu toţii ar trebui să fim vigilenţi ca să nu ne punem sănătatea în pericol. Iată care sunt bolile pe care frigul le poate agrava saudeclanșa, precum și ce ai de făcut ca să te ferești de probleme.

Boli respiratorii și astm

Aerul rece inhalat agresează căile respiratorii și bronhiile deja inflamate și sensibile ale persoanelor care suferă de astm, favorizând declanșarea crizei. Riscul e și mai mare când frigul e asociat cu umiditatea. Nu doar astmul, ci și alte boli respiratorii, cum ar fi bronșita cronică, emfizemul pulmonar, bronhopneumopatia obstructivă cronică, gripa, pneumonia, pot fi agravate de vremea rece.

Diabet

Având circulaţia sangvină afectată, persoanele cu diabet sunt mai sensibile la temperaturile scăzute, fiind expuse hipotermiei și degerăturilor. În plus, frigul excesiv stresează organismul, ducând la creșterea glicemiei.

Citește și: Tot ce trebuie să știi despre diabetul de sarcină

Psoriazis

Vremea rece și vântul usucă pielea, aspect ce agravează simptomele psoriazisului. Eczema și cuperoza sunt alte afecţiuni cutanate ce pot fi înrăutăţite de frig. Ai grijă să-ţi menţii pielea bine hidratată, iar dacă aerul din casă este prea uscat, folosește un umidificator.

Artrită

Poate frigul, poate variaţiile bruște de temperatură. Cauza exactă nu este cunoscută, dar multe persoane se plâng că vremea rece și umezeala le agravează durerile de articulaţii.

Păzește-ţi sănătatea!

Îmbracă-te călduros, de preferinţă în mai multe straturi. Poartă căciulă, mănuși și fular.

Nu sta afară când e ger

Evită efortul fizic (nu curăţa zăpada), ca să previi tulburările de ritm cardiac. Dacă totuși n-ai încotro și trebuie să faci efort, înainte să te apuci de treabă, mergi în ritm alert zece minute ca să activezi circulaţia sângelui. Apoi, în timpul efortului, fă pauze dese. Nu trebuie să simţi că ţi se taie respiraţia de oboseală.

Respiră doar pe nas, ca aerul să se încălzească până ajunge la plămâni. Dacă ai astm ori altă boală respiratorie sau depui efort, respiră printr-un fular petrecut peste nas și gură.

Nu ieși în frig dacă suferi de o infecţie respiratorie acută (gripă, bronșită, pneumonie).

Dacă ai diabet, verifică-ţi regulat nivelul glicemiei.

Te dor articulaţiile? O pătură electrică ajută la alinarea durerilor, fiindcă îţi ţine de cald când te relaxezi sau dormi.

Bea 1,5 l de apă pe zi, dar și supe, ceaiuri, pentru a compensa deshidratarea legată de frig.

După ce intri în casă, așteaptă cel puţin 15 minute până să faci duș fierbinte; altfel, poate apărea aritmia sau ţi se poate face rău.

Infecţia urinară nu e cauzată de frig!

Multe femei cred că cistita e declanșată de frig. Greșit! La originea bolii stau bacteriile, de obicei E. coli, care ajung din regiunea anală la uretră, iar de aici în vezica urinară, declanșând bine cunoscutele simptome: usturime, micţiuni frecvente, pierderi de urină.

Totuși, la unele femei crizele de cistită apar în special în sezonul rece. Explicaţia: organismul este mai slăbit iarna și nu luptă eficient cu microbii, inclusiv cu bacteriile E. coli ce au reușit să ajungă în vezica urinară. Un alt motiv: când afară e rece, bem mai puţină apă și, ca atare, urinăm mai rar, ceea ce favorizează înmulţirea bacteriilor în vezică. •

Risc crescut de infarct și AVC

Sub efectul frigului, inima bate mai repede ca să ajute corpul să-și regleze temperatura, ceea ce o suprasolicită. O inimă îmbătrânită, fragilizată de hipertensiune sau ateroscleroză ori deja bolnavă (insuficienţă cardiacă etc.) va suporta greu acest efort suplimentar.

În plus, cu cât temperatura e mai scăzută, cu atât crește mai mult tensiunea arterială, deoarece vasele de sânge se contractă, sângele devine mai vâscos, ceea ce crește riscul formării unui cheag de sânge, dar și pe cel de angină, infarct, accident vascular cerebral. Studiile arată că riscul de infarct și AVC se dublează când gerul durează trei zile consecutive.

Citește și: Dr. neurolog Mihai Ionescu: „O amețeală ușoară poate ascunde uneori un AVC”

Text: Angelica Cîlţan/ Sursă foto: iStock

Comments

comments

bete de lemn-dulce, felii d elamaie, ceai de lemn dulce

Previous:

Ceaiul de lemn dulce, aliatul femeilor

ficat toxine, alimente verzi, alimente benefice ficatului

Next:

Cum îți cureți ficatul de toxine? Câteva sfaturi

You may also like

Post a new comment