Simbolul Moldovei – Putna

15 March of 2012

Foto: Cristian Niculescu


Eminescu definea Mănăstirea Putna ca fiind „Ierusalim al neamului românesc”, iar mormântul lui Ștefan cel Mare „altar al credinței strămoșești”

Cronicarul Ion Neculce amin­tește într-una dintre scrierile sale cum s-a stabilit prin tragerea cu arcul locul zidirii Mănăstirii Putna: „Ștefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire…”
În realitate, spusele cronicarului rămân doar ancorate în legendă, atestările documentare amintind începerea con­struc­ției în data de 10 iulie 1466, după cucerirea cetății Chilia (1465), patru ani mai târziu, având loc slujba de sfințire a actualei biserici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Foto: Cristian Niculescu


Pe aripile timpului
Cu rol inițial de necropolă domnească, biserica Mănăstirii Putna adăpostește 14 morminte ale Mușatinilor, din care trei voievodale, cel mai important dintre acestea fiind al domnitorului Ștefan cel Mare, cel care a condus Moldova timp de 50 de ani și a clădit 44 de biserici și mănăstiri, performanță neegalată în istoria întregii regiuni. Cronicarul Grigore Ureche îl caracteriza astfel: „Om nu mare la statu, mânios și degrabă a vărsa sânge nevinovat… amintrelea era om întreg la fire, neleneșu și lucru său știa a-l acoperi și unde nu gândeai, acolo îl găseai…”

Foto: Cristian Niculescu


Unul dintre cele mai importante centre religioase românești, lăcașul monahal ortodox a fost și un important centru cultural, aici copiindu-se manuscrise și fiind realizate miniaturi, broderii sau icoane. Odată cu târnosirea bisericii s-au înființat pe parcurs un atelier de broderii, în care se lucra cu fir de aur și argint, cu mătăsuri scumpe și pietre prețioase, un scriptoriu de reputație sud-est europeană, pentru care se aduceau foi de pergament și hârtie filigranată din apusul Europei, și două ateliere de orferărie (confecționare de bijuterii din aur) și ceramică.
Între anii 1980 și 1982 s-au întreprins cam­panii de cercetări arheologice pe latura de sud a incintei Mănăstirii Putna, dezvăluind vestigii ale construcțiilor domnești din epoca lui Ștefan cel Mare.

Foto: Cristian Niculescu


S-a ajuns la descoperirea temeliilor unui alt edificiu în spațiul sud-estic al incintei, mai vechi decât casa domnească, și a unui grup de patru morminte.
Problema aspectului inițial al bisericii lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna și a vechilor sale structuri a fost îndelung controversată. În urma cercetărilor s-a descoperit că vechiul edificiu dispunea de aceleași spații interioare ca și biserica actuală, reclădită din temelii de domnitorii Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija. Vechea biserică a fost descrisă de cronicarul Ion Neculce astfel: „Mănăstirea era frumoasă, tot cu aur poleită, zugrăvită, mai mult aur decât zugrăveală și pre dinlăuntru și pre denafară.”

Loc pentru pelerinaj
Situată la aproximativ 70 de km depărtare de Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Putna, cel mai important obiectiv turistic din regiune, se alătură altor centre de interes, precum Schitul lui Daniil Sihastrul din apropiere sau Biserica de lemn a lui Dragoș Vodă.

Foto: Cristian Niculescu


Cei aproape 500 de km care despart Capitala de Putna străbat frumoasele plaiuri moldovenești, turiștii ajungând până în cel mai nordic punct al Bucovinei după o călătorie de vis de-a lungul minunatelor biserici pictate Voroneț, Humor, Sucevița, Moldovița sau Arbore. Deși aspectul nu o apropie de salba clasicelor biserici bucovinene, Putna își etalează cu mândrie masivitatea zidurilor, abordând o arhitectură mai apropiată ca stil Mănăstirii Neam­țului. Lăcașul de suflet al voievodului Ștefan cel Mare își așteaptă de sute de ani, indiferent de anotimp, turiștii.

Text: Cristian Niculescu

Mai multe informații în nr. 6 al revistei Ioana, acum la vânzare.

Comments

comments

Previous:

Romantica Veneție – orașul veșnic îndrăgostit

Next:

Colinele înverzite ale Iașiului

You may also like

Post a new comment