Lacul și Barajul Vidraru

10 November of 2011

Foto: Cristian Niculescu


Timp de 45 de ani, Barajul Vidraru a rămas una dintre cele mai surprinzătoare și impresionante destinații turistice argeșene
Operă magnifică a ingineriei românești la momentul construcției, în deceniul VII al secolului XX, Barajul Vidraru contabilizează cifre impresionante privitoare la dezvoltarea sa. Al cincilea din Europa în momentul inaugurării și al nouălea din lume, barajul este format din 930.000 de metri cubi de beton, având o înălțime de 167 de metri și o lungime a coronamentului de 307 metri.

Barajul Vidraru, simbol al tehnicii românești
Barajul Vidraru de pe râul Argeș este și în prezent cel mai înalt baraj în arc cu dublă curbură din România. Situat între munții Frunții și Ghițu, barajul se află pe Drumul Național 7C care face legătura între zona Munteniei și cea a Transilvaniei, drum care pornește în direcția Curtea de Argeș și ajunge în apropierea comunei Cârți­șoa­ra, de lângă Sibiu, având inclusă în acest traseu și splendida porțiune a Trans­­făgărășanului.
Ajunși pe baraj, turiștii pot admira și statuia lui Prometeu strângând fulgere în pumnii săi, situată pe Muntele Pleașa. (Apărător al oamenilor, Prometeu a fost înlănțuit de Zeus pe Muntele Kazbek din Caucaz, acolo unde un vultur uriaș îi devora zilnic ficatul.)
Barajul Vidraru a devenit locul preferat al practicanților de sporturi extreme. Aici s-a amenajat cea mai înaltă pistă de lansare pentru bungee-jumping. Pe timp de vară, pasionații acestui sport pot sări cu coarda elastică de la o înălțime de peste 150 de metri.
Numeroși turiști se opresc anual să admire complexul energetic de la Barajul Vidraru, devenit un obiectiv turistic privilegiat și declarat monument național.
În apropierea barajului se află, situată pe un vârf de munte, cetatea Poenari, fostă reședință a domnitorului Vlad Țepeș, având rol de fortăreață în calea invadatorilor. La cetate, Poenari se ajunge prin străbaterea unui drum cu peste 1.000 de trepte. Cetatea este situată pe cursul superior al râului Argeș, la șapte km de Barajul Vidraru și la 27 km de Curtea de Argeș.

Lacul Vidraru, splendoare între munți
Creat în anul 1965, odată cu construirea Barajului Vidraru pe râul Argeș, Lacul Vidraru are o suprafață de 880 de hectare și o lungime de 12 km. Adâncimea maximă este de 155 de metri în apropierea barajului.
Lacul Vidraru adună apele râurilor Capra și Buda și ale unor afluenți direcți, precum Cernatul, Vâlsanul, Topologul sau Limpedea. Pe suprafața lacului circulă vaporașe, astfel încât turiștii pot efectua mici croaziere, se pot plimba cu hidrobicicleta sau pot închiria bărci cu vâsle pentru pescuit.
În bazinul hidrografic al râului Argeș există 38 de lacuri de acumulare, cel de la Vidraru fiind cel mai important. Acumularea Vidraru are în aval o salbă de 9 acumulări construite în scop hidroenergetic, cu rol de regularizare a debitelor și asigurare cu apă. Lacul de acumulare de la Vidraru, cu ai săi 450 de milioane de metri cubi, este al doilea lac creat artificial din țară, după Lacul Izvorul Muntelui de la Bicaz. Deși traseul între Curtea de Argeș și Cabana Bâlea este asfaltat, parcurgerea lui este anevoioasă, cu precădere în por­țiu­nea de drum dintre Barajul Vidraru și Cabana Bâlea, acolo unde asfaltul măcinat de intemperii și plin de găuri obligă șoferii la a reduce viteza sub 20 km/h. Natura însă, conservată perfect pe întreg traseul, oferă multiple motive de satis­facție și de recreere celor care ajung prin aceste locuri superbe, dar totuși destul de puțin întreținute. Lăsând la o parte problemele de infrastructură, întâlnite tot mai des în locațiile turistice de interes ridicat, zona aflată de-a lungul DN7C, presărată cu destinații precum lacul și barajul Vidraru, cetatea Poenari, Curtea de Argeș și Transfă­gără­șan, merită vizitată și admirată pentru frumusețile sale naturale.

Reportaj: Cristian Niculescu




Comments

comments

Previous:

Prejmer și Hărman, mândria sașilor

Next:

Poarta Orientului – Turcia

You may also like

Post a new comment