Tradiţia creştină cere ca de pe masa de Paşte să nu lipsească, pe lângă ouă roşii, cozonac şi pască, friptura şi alte preparate din carne de miel. O astfel de friptură are şi rol terapeutic, aducând organismului o serie de beneficii.
Indiferent de vârstă, carnea de miel este recomandată tuturor, deoarece conţine acizi graşi Omega 3, complexul B şi zinc. Singura problemă este că ar trebui să consumăm mai des acest tip de carne, nu doar la Sărbătorile Pascale.
Carnea de miel are numeroase beneficii pentru sanatate
• Contine acizi grasi Omega 3, complexul B, minerale importante precum fier, zinc, fosfor si calciu si doar 35% grasimi saturate, care ies din fibrele carnii cand este pregatita fara ulei. Restul de 65% din grasimile continute de acestea sunt mononesaturate si polinesaturate, altfel spus cele mai sanatoase tipuri de grasimi pentru organism.
• Previne instalarea bolilor cardiace.
• Carnea de miel este una dintre cele mai bogate surse de proteine usor digerabile, iar aminoacizii din ea faciliteaza productia de energie, din acizii grasi, folosita in diversele procese fiziologice.
• Complexul de vitamine B din carnea de miel contribuie la metabolizarea proteinelor, carbohidratilor si grasimilor.
• Poate preveni anemia datorita continutului mare de fier.
• Contribuie la cresterea imunitatii si ajuta la functionarea optima a functiei gustului si a celei olfactive.
• Contine si alte minerale bune organismului precum mangan, seleniu si cupru.
Când este toxică
“Probleme apar în special când consumăm carne de miel mai mic de 10 kg sau care are vârsta sub nouă săptămâni. În general, problemele sunt legate de conţinut, preparare şi, nu în ultimul rând, de provenienţă şi conservare.
Conţinutul ridicat de colagen bogat în oxipurine o face dificil de digerat, fiind considerată chiar toxică pentru pacienţii cu gută, cu afecţiuni gastrointestinale şi hepatorenale, dar nu numai. Purinele sunt în cantitate redusă la mieii de 10-14 kilograme şi pot fi eliminate prin adăugarea cărnii doar în momentul fierberii. În plus, conţinutul lipidic crescut accentuează riscul de arterioscleroză la cei cu afecţiuni cardiovasculare, precum şi pe cel de colici biliare şi de pancreatite.
Conţinutul proteic crescut are rol alergogen, iar cel scăzut în fibre impune asocierea legumelor la preparare pentru a preveni încetinirea tranzitului până la constipaţie. Prepararea optimă este la grătar sau înăbuşită, evitând prăjirea, iar stufatul necesită cât mai multe legume pentru a preveni constipaţia. Nu sunt recomandate asocierile cu pâinea, mămăliga sau pastele, ce generează încetinirea tranzitului” , susţine conf. dr. Tudor Ciuhodaru, doctor în ştiinte medicale.
Citeste si:
- Forța ierburilor. Există o plantă pentru fiecare boală
- Carnea de pasăre, o multitudine de gusturi bune
- Deserturi englezești. Simplu și bun
sursa foto: pixabay.com
Comments

Previous:
Prăjitura în cană, desertul delicios şi simplu, pe care merită să-l încerci

Next:
Cură detox după sărbători
You may also like
-
04 Mar
24 de alimente care te mențin tânără
Nutriție24 de alimente care te mențin tânără – Anii trec pentru oricine și deocamdată nu ...
-
06 Oct
Fă-ți propria dietă pentru slăbit. Sunt cele mai eficiente
NutrițiePropria dietă de slăbit, făcută după câteva reguli de bază, este cea mai bună cale ...
-
30 Jan
Dieta care aduce fericirea
NutrițieSa stii ca nu este o poveste. Exista o dieta care aduce fericirea, care te ...
-
03 May
Cură detox după sărbători
NutrițieDupă ce am trecut prin câteva săptămâni în care majoritatea dintre noi a ţinut post, ...