Facebook-ul nostru cel de toate zilele

30 March of 2011

Mai nou, circulă zicala cum că „Nu ești pe Facebook, nu exiști”, lucru valabil, desigur, și pentru Linkedin, Twitter…

Foto: Fotolia


Rețelele de socializare au ajuns să fie, pe lângă modalități de a agăța pe cineva sau de a-ți găsi un partener, medii de manipulare, adevărate câmpuri de luptă care influ­en­țea­ză mișcările de stradă din Egipt și din întreg Orientul Mijlociu. Așadar, adevăratele re­vo­luții, de orice fel, au început să se consume și prin intermediul rețelelor de
socializare.
Știrile despre Facebook sunt ilare, dar fascinează orice căutător de nou de pe net: „Un revoluționar egiptean și-a botezat fetița «Facebook»”; „Ucigașul cu Ferrari are pagină personală pe Facebook”; „Obama îl acceptă ca «friend» pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg” sau, iată și o știre bună, de interes național: „Google şi Facebook se bat pe informaticienii români”.
Dar ce este Facebook? Un fel de album cu fotografii, așa s-ar traduce mot-à-mot, dar de fapt este mult mai mult. Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a le oferi posibilitatea internauților să contacteze atât persoane apropiate, cât și necu­nos­cuți. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la internet, pe baza unei parole, stabilite odată cu completarea formularului de
înscriere.
Care sunt avantajele utilizării Facebook-ului? Te vezi, te auzi dacă vrei, îți promovezi imaginea, produsele, vinzi, cumperi, recomanzi… deci exiști.
Cântăreața Neylini propune un con­curs pe fanpage-ul ei și le oferă fanilor, ca premiu, o pereche de pantofi similari celor pe care îi poartă în promovarea noului ei single, „Ninja boy“. Neylini spune că Facebook îi oferă avantajul că fanii ei „sunt prezenţi în acest mediu online unde îşi împart fotografiile, amintirile şi melodiile preferate cu prietenii lor. Mi se pare firesc să fiu prezentă şi eu, dacă vreau să fac parte din playlist-urile şi, de ce nu?, din vieţile lor“.
Actorul Radu Vâlcan însă, nu este atât de atras de Facebook, cu toa­te că și-a creat și el un cont: „Am cont de Face­­book, dar intru destul de rar, nu vreau să îmi ocupe nici măcar o mică parte din timpul liber; este exclus să devin dependent de o astfel de rețea de socializare. Nu sunt fan Facebook, prefer să scriu pe blogul personal. Totuși, prin Facebook putem ține legătura cu oamenii care ne urmăresc, ne susțin, ne apreciază sau nu munca de actori. Din toate înveți câte ceva!“
Depen­dența de Facebook înseamnă de fapt de­pen­dența de computer. Nu putem să nu recunoaștem că generația ultimilor 20 de ani este legată organic de computer și de tot ce înseamnă lumea virtuală.

Doru Costică este student, are cont pe Hi5 și pe Facebook și petrece cam 2 ore pe zi online. „Ur­mă­resc evenimente, oameni, branduri. În principal, in­te­racționez doar cu prieteni apropiați și oameni dragi. Pentru mine Facebook e o sursă de infor­mație și un instrument de comunicare. Prin Facebook promovez proiectele în care sunt implicat. E un instrument ușor de stăpânit și ieftin de folosit, cu o bază de utilizatori din ce în ce mai mare în România, deci un public tot mai numeros. Dezvolt proiecte pentru tineri și mare parte din publicul meu țintă se află pe internet“, spune el.
Adela Alexa, studentă, face o adevărată decla­rație de dragoste Facebook-ului: „Îmi place! Pentru că e col­ți­șo­rul meu, pen­tru că acolo pot scrie ceea ce simt, ceea ce gândesc, ceea ce-mi place. Pot să aleg cu cine vreau să-mi împart «colți­șorul». Pagina mea de Facebook reprezintă însăși personalitatea mea transpusă în lumea virtuală.“
Firea umană dezvoltă dependențe, iar specialiștii ne tot atrag atenția că internetul este o adevărată molimă, dar timpul și
ritmul existenței noastre ne cere să ne
înregimentăm și în Facebook pentru a ține pasul cu noul.
Ruxandra Manolache a crescut într-o familie de intelectuali care i-a inoculat dragostea de carte, teatru, muzică. „Îmi pla­ce să cred că sunt unul dintre utilizatorii de Facebook «sănătoși», adică dintre cei care nu postează fotografii vechi de acum 10 ani, unde au cu 10 kg mai puțin sau mai mult, că poate, cine știe?, va apărea marea dragoste. Folosesc Facebook-ul pentru două lucruri: pentru a reîntâlni, chiar dacă numai în spațiul virtual, oameni pe care nu i-am văzut de mulți ani și pe care nu aș mai fi avut cum să îi găsesc fără internet, și pentru a fi la curent cu evenimentele care mă interesează. Dacă utilizăm Facebook-ul pentru a arăta mai multe despre noi este în ordine. Însă dacă îl folosim pentru a ne ascunde în spatele calculatorului, riscăm să facem loc unor generații de sociopați cărora le este frică să vorbească în public, dar care sunt în stare să scrie sute de pagini pe internet, unde responsabilitatea pentru ce se scrie este zero.“
Ce poți spune despre lumea paralelă care se dezvoltă și ne înghite cu totul pe noi toți, cu neamurile și vecinii din „satul global“? Că nu îți lasă nicio variantă să exiști, să fii fără să îți afișezi chipul pe albumul planetar Facebook.

Text: Ivana Iancu



Comments

comments

Previous:

Criza, un exercitiu de viata

Next:

Etnobotanicele care îți aduc “fericirea”

You may also like

Post a new comment