Povestea lunii septembrie

01 September of 2016

Luna septembrie este marcată în 2016, din punct de vedere astronomic, de producerea a două eclipse, una inelară de Soare și una în penumbră de Lună, vizibilă și în România, și de echinocțiul de toamnă.

Romanii au rebotezat lunile anului, Caligula, împărat roman, a redenumit a șaptea lună — september — de la cuvântul ”septem”, care înseamnă șapte, deoarece a reprezentat luna a șaptea în calendar roman. Apoi, odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului și are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și luna decembrie, în fiecare an.

Soarele — Luna
Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 6 h 39 m și apune la ora 19 h 52 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 7 h 12 m și apune la ora 18 h 58 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

Luna reprezintă perioada cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Septembrie debutează din punct de vedere astronomic cu o eclipsă inelară de Soare, care se produce în prima zi a lunii, care va putea fi observată din Africa și din Oceanul Indian.

Pe 16 septembrie se produce o eclipsă de Lună în penumbră vizibilă în România și alte locații din Europa, Africa, Asia, Australia și din vestul Oceanului Pacific.

În această lună, se produce echinocțiul de toamnă, la 22 septembrie 17 h 21 m, care marchează începutul toamnei în emisfera nordică și al primăverii în emisfera sudică.

La data de 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face și trecerea în semnul zodiacal — Balanță.

Fazele Lunii: la 1 septembrie — Luna Nouă (de azi, Luna începe să crească) la 12 h 06 m; la 9 septembrie — Luna la Primul Pătrar la 14 h 48 m; la 16 septembrie — Lună Plină (de azi, Luna începe să descrească) la 22 h 06 m; la 23 septembrie — Luna la Ultimul Pătrar la 13 h 06 m.

Echinocțiul de toamnă
În 2016, acest fenomen astronomic are loc la 22 septembrie: 17 h 21 m (timp legal românesc). Reprezintă momentul în care Soarele în mișcarea sa aparentă anuală trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.

Echinocțiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocțiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocțiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstițiul de iarnă, de la 21 decembrie.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul “echinocțiu” derivă din cuvântul francez “équinoxe”, care, la rândul lui provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” — “egal” și “nox”, “noctis” — “noapte”.

În tradiția noastră populară, luna septembrie se numește răpciune.

La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc. Potrivit tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun, dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă. Se crede că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.

Între sărbătorile calendarului creștin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt: Nașterea Maicii Domnului la 8 septembrie și Înălțarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

La 8 septembrie, sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârșitul verii și începutul toamnei, vremea se răcește, începe migrația păsărilor (se duc rândunelele). O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cunoscută și ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Șarpelui, Moșii, se ține post și nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, pește, prună) sau cap (varză). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare și colac, la casele cu copii sau la cei săraci. E ultima zi pentru culegerea plantelor de leac.

  1. Cadoul potrivit pentru fiecare zodie
  2. Boli de sezon: tipul acela!
  3. Ce boli vindeca lamaia

Comments

comments

Previous:

Salvează o viață! Vino în Sun Plaza să donezi sânge!

Next:

Cum ne imunizăm copilul pentru prima zi de şcoală?

You may also like

Post a new comment