ONG-urile fac apel la instituțiile publice să acționeze împotriva violenței sexuale din România

12 May of 2015

© snaptitude / Fotolia

© snaptitude / Fotolia

În România, aproximativ 600.000 de femei au fost la un moment dat în viață victimele unei agresiuni sexuale, după cum reiese dintr-un studiu al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Cu toate acestea, subiectul rămâne unul tabu, dincolo de statistici și știri senzaționale. Victimele simt rușine pentru cele întâmplate sau se consideră vinovate, într-o cultură care tolerează astfel de fapte și lasă de multe ori agresorii sexuali nepedepsiți. Chiar dacă numărul victimelor violenței sexuale este șocant, totuși, statisticile nu acoperă întreaga dramă a violenței sexuale. Aceste date nu pot cuprinde rănile fizice, emoționale și psihologice pe care o victimă le poartă cu ea pe viață, nu reflectă teama paralizantă din timpul și după atac, nici neputința victimelor față în față cu autorități care, de multe ori, le pun sub semnul întrebării mărturiile și le plimbă într-un circuit instituțional fără sfârșit.
Cum poate fi adus subiectul violenței sexuale pe agenda publică? Cum poate fi modificată legislația și implementate măsuri mai bune de suport pentru persoanele agresate sexual? Acestea și alte întrebări au fost ridicate în cadrul unui seminar public care a avut la sfarsitul lunii aprilie, la București, organizat de Rețeaua informală ”Rupem Tăcerea despre Violența Sexuală”.

O nouă legislație
Seminarul intitulat ”Violența sexuală, de la tăcere la politici pentru siguranța femeilor” s-a bucurat de prezența unor reprezentanți de seamă din instituții publice precum Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (DESFB) din Ministerul Muncii, Parlamentul României, Parchetul General, Inspectoratul General al Poliției (IGPR), Direcții de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC-uri), alături de psihologi, sociologi, juriști și reprezentanți din diverse organizații nonguvernamentale.
”Le datorăm tuturor victimelor violenței sexuale servicii mai bune, o legislație mai bună, mai multă recunoaștere, mai mult respect și demnitate” –  a arătat Irina Costache de la asociația A.L.E.G. Sibiu, care a făcut, în deschiderea evenimentului, o prezentare a celor 12 luni de când funcționează rețeaua informală: ”Am început cu 9 organizații non-guvernamentale, astăzi suntem 15. Proiectul va dura până în martie 2016, așa că sper să ne înmulțim, să devenim 30-40” – a arătat aceasta.
Din partea sectorului guvernamental, Ioana Cazacu, secretar de Stat, șefa Departamentului pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați din Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, și-a arătat deschiderea pentru colaborarea dintre instituții și sectorul non-guvernamental. ”Eu cred că, pe problema aceasta a violenței împotriva femeilor, nu suntem pe poziții antagonice. Nici ONG-urile cu instituțiile Statului, nici Parlamentul cu Guvernul, iar pe acest subiect nici partidele politice nu ar trebui să fie pe poziții antagonice. Cred că trebuie să facem front comun” – a declarat Cazacu. Ea s-a referit și la faptul că a solicitat Institutului Național de Statistică să aloce fonduri pentru a colecta date privind fenomenul violenței asupra femeilor în România, în baza cărora să poată fi fundamentate viitoarele acțiuni și programe publice.
Un subiect arzător a fost cel al ratificării de către România a Convenției de la Istanbul  – Convenþia Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenþei împotriva femeilor și a violenþei domestice, semnată anul trecut de Guvernul României. Senatoarea Gabriela Crețu a arătat că textul de ratificare se află în acest moment la Camera Deputaților și a făcut o invitație celor prezenți să-l analizeze și să propună amendamente. Ea a arătat că se pot face îmbunătățiri, în special în ceea ce privește rezervele ridicate de România la semnarea Convenției.
”Violența sexuală este un fenomen extins. Se întâmplă de multe ori unor tinere, care, din păcate, au prea puțină forță să se apere, prea puțin ajutor din partea familiei sau mentalitățile din familiile lor sunt extrem de învechite și, din păcate, ajung să fie considerate cauza propriilor lor suferințe” –  a arătat Valeria Schelean, vicepreședintă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Ea a comparat fenomenul violenței sexuale cu terorismul ținând cont că provoacă în rândul femeilor un sentiment de frică, de nesiguranță, care poate fi asimilat cu temerea pe care terorismul o produce asupra societății.

Datele Poliției
Datele oficiale privind infracțiunile de violență sexuală în România au fost prezentate de Emilia Elena Gavadia, procuror șef birou criminalistică din Parchetul General, care a precizat că cifrele au fost furnizate de Inspectoratul General al Poliției. Datele oficiale prezintă agresiunile sexuale raportate, situându-se departe de numărul real reflectat în studiile și anchetele sociologice. Agresiunea sexuală în țara noastră, la fel ca în alte părți, continuă să fie infracțiunea cel mai puțin raportată și sancționată, din cauza prejudecăților care o înconjoară.

Apel la acțiune!
Reprezentanții ONG-urilor din Rețeaua ”Rupem Tăcerea despre Violența Sexuală” au lansat un apel la acțiune către factorii de decizie. Documentul cuprinde acțiunile recomandate către mediul politic și guvernamental prin care se pot realiza politici de combatere a fenomenului violenței sexualei și asigura o mai bună protecție a victimelor.

Comments

comments

Previous:

Maestrul Tudor Gheorghe vorbește despre ”generația englezismelor”, pe muzică de taraf

Next:

IOANA te invita la film!

You may also like

Post a new comment