Luxul are culoare verde

07 April of 2015

Fotolia_57469524_Subscription_XXL

Ironia sorții. Odată, demult, am avut totul. Acum, când nu mai avem, am ajuns să considerăm că ceea ce ne-a rămas, ceea ce inițial natura ne-a pus gratis la picioare, este un lux. Un lux verde pe care doar unii și-l mai permit. Nu trebuie să fii activist GreenPeace, WWF sau PETA ca să observi schimbările de mediu din jurul tău sau risipa de resurse. Responsabilizarea nu se poate produce decât dacă ne asumăm vina. Și te întreb: tu reciclezi? Câți prieteni ai care fac asta? Un studiu Eurostat, din 2012, a arătat că România a reciclat doar 1% din deșeurile municipale, asta în condițiile în care Uniunea Europeană ne-a impus ca până în 2020 să mărim până la 50%. Un deziderat care ne face să zâmbim amar, dar care ne pune pe gânduri: e oare posibil? Răspunsul este predictibil, pentru că, pe de o parte, nu putem schimba mentalităţi într-un timp atât de scurt, iar pe de altă parte, statul nu ne oferă cu adevărat pârghiile necesare pentru ca noi să putem face ceva concret.

Reciclare, dar să fie corectă!
Dacă trăiești într-un oraș mare din România, sunt convinsă că ai sesizat prezența, în anumite locuri, a unor tomberoane mari. Sunt trei, de culoare galbenă, verde și albastră. În ele se aruncă diferențiat obiectele de care nu mai ai nevoie pentru a fi reciclate.

PLASTICUL  trebuie pus în pubela galbenă. Reprezentanții GreenPeace, dar și
oamenii de știință ne avertizează că un banal pet de suc se degradează în 1000 de ani. În tot acest timp, el poluează
mediul. Nu știu dacă ai remarcat, dar obiectele din plastic au un semn desenat pe ele; sunt trei săgeţi care urmăresc forma unui triunghi, iar în mijloc este scris un număr. Cifra reprezintă categoria plasticului în raport cu nocivitatea lui în mediu. Numerele 1 și 2 se reciclează cel mai repede, iar anumite centre de reciclare nu primesc decât astfel de produse din plastic. În urma refolosirii plasticului se pot fabrica covoare, materiale izolatoare, amestecuri pentru cherestea sau carcase pentru CD-uri.

METALUL,  tot în pubela galbenă. O doză de aluminiu se degradează cam în 500 de ani. Acest material este 100% reciclabil și este extrem de valoros pentru industrie.
În plus, pădurile tropicale pot fi salvate, pentru că nu ar mai fi atât de exploatate în vederea obținerii de bauxită. Ca să îți dai seama: 20 de cutii de aluminiu reciclate se produc cu energia necesară fabricării unei singure doze din materie primă. Nu arunca în tomberonul galben obiecte electrocasnice, ele se reciclează separat. De obicei, campaniile primăriilor de colectare a acestora se anunță din timp.

STICLA  merge în pubela verde. Sună cel puțin ciudat, dar oamenii de știință ne asigură că o sticlă are nevoie de un milion de ani ca să se descompună. Partea cea mai interesantă este că ea poate fi reciclată, practic, la infinit fără să-și piardă calităţile sau puritatea. Statistica arată că lunar, oamenii aruncă atâtea sticle câte ar putea umple un
zgârie-nori. Nu orice obiect de sticlă se aruncă în pubelă, ci doar acelea care au fost inscripționate cu litera G (uneori apare Gl). Deci fără becuri, oglinzi sau tăvi din sticlă.

HÂRTIA  se aruncă în pubela albastră.
Fiecare tonă reciclată salvează 17 copaci de la tăiere. Materialul nu poate fi reciclat decât de maximum opt ori, de cele mai multe ori în amestec cu alte materiale, pentru a produce hârtie. Ca și la plastic, hârtia ce poate fi reciclată este marcată cu un logo.

Ora Pământului
În urmă cu opt ani, pe 21 martie 2007, Sydney, cel mai mare oraș din Australia, sărbătorea pentru prima dată Ora Pământului, un eveniment inițiat de World Wide Fund for Nature Australia (WWF). Timp
de o oră (între 19:30 și 20:30), aproape 2,2 milioane de oameni – consumatori individuali și instituții – au oprit voluntar consumul de energie electrică. Anul următor, inițiativa a fost preluată și de alte orașe din diverse colțuri ale lumii, transformând-o într-o manifestare internațională.
Ora Pământului e serbată în ultima sâmbătă a lunii martie și prin acest eveniment se încearcă atragerea atenției asupra problemei emisiei de dioxid de carbon în atmosferă. România participă la acest eveniment din 2009. Și anul trecut, unele dintre cele mai importante simboluri culturale universale, cum ar fi, de exemplu, Turnul Eiffel, Big Ben și Basilica Sfântul Petru din Vatican s-au cufundat în întuneric preț de o oră. 158 de țări au dat curs invitației ecologice și în aproximativ 7.000 de orașe s-au stins luminile.

de Ada Oprea

Credit foto: © Romolo Tavani / Fotolia



Comments

comments

Previous:

Roxana Condurache, in pielea si sufletul lui Lauren Bacall

Next:

Vloggerii se unesc într-un imn marca Moga

You may also like

Post a new comment