Invidia de pe Facebook

22 September of 2014

blonde frau am laptop

Foto: © sp4764 – Fotolia

Navigând uneori pe Facebook, ne sar în ochi fotografii care par desprinse din reclame: peisaje de la mări exotice în care se bălăcesc copii zâmbitori și un apus de soare exemplar. Cât de frumos! În comparație cu asta, concediul tău cu familia la munte pare cam fad, deși pe moment erai mulțu­mită.  Sigur că a fost frumoasă și vacanța ta la Predeal sau la Nisipurile de Aur, dar pozele tale nu se pot compara cu ilustratele mediteraneene din Spania ale vecinului sau cu imaginile de vis de la safariul pus la cale de un prieten în Africa.
Se știe deja că pe Face­book se dă o luptă surdă pentru fotografia perfectă, instantaneu prins din viața perfectă. Vedem ce familii minunate au ceilalți și ce fericiți sunt prietenii noștri… Mâna sus acum cine nu a fost încercat măcar o dată de invidie în fața unor astfel de mărturii despre fericirea ce­lorlalți! Cercetătorii au ajuns deja la concluzia că Facebook-ul este o adevărată fabrică de invidie, pe care reușește să o creeze chiar și la oameni care de obicei sunt mulțumiți cu viața lor și care nu au înclinație nici către defetism, dar nici spre ambiție exagerată. Aceste persoane se trezesc comparând propria viață, propriul sentiment al mulțumirii cu ceea ce pare a fi viața altora. Iar rezultatul este că încep să se simtă mici și neînsemnate, ratate. Așa se naște un cocktail nesănătos de sentimente, care conduc spre judecăți și mai nocive. Una dintre variante este să-i considerăm pe cei care afișează astfel de imagini perfecte fie niște fanfaroni absoluți, fie mincinoși patentați, care se străduiesc să epateze.  Sunt rațio­na­­li­zări puternice, care pot pune în pericol prietenii. Pentru a le evita, cel mai bine este să recunoaștem că este absolut normal să nu punem pe Face­book întreaga realitate. În fond, cine postează lucruri penibile din viața sa? Încă și mai bine este să ne gândim ce putem posta noi înșine frumos despre viața noastră. În felul acesta vom deveni mai conștienți de câtă bucurie se ascunde inclusiv în viața noastră cotidiană.
Acesta este de fapt aspectul pozitiv al invidiei, faptul că ne face să ne examinăm viața mai în amănunt și să ne dăm seama fie că ne place, fie că vrem să schimbăm ceva. Când ajungem la astfel de concluzii, specialiștii vorbesc despre o „invidie albă“. Dar pentru a ajunge să profităm de pe seama acestei experiențe primul și poate cel mai important pas este să recunoaștem că suntem invidioși. „Invidia este un sentiment pe care oamenii nu-l recunosc de obicei la ei înșiși“, spune psihanalistul Ulf Lukan. În lumea noastră, invidia este reprobabilă moral și nu este acceptată de societate. Totuși, este un sentiment complet normal, care devine periculos numai dacă îmbracă forma „invidiei negre“, în care fericirea altora devine insuportabilă și propria condiție este complet devalorizată.
Și-acum răsare întrebarea: de unde știu eu ce fel de invidie este cea pe care o resimt? Este una constructivă sau merg oare prea departe și devine obsesivă? Și cum să procedez în oricare dintre cazuri? De aceste întrebări ne vom ocupa în cele ce urmează.
Invidia pentru popularitate
Există oameni cu „lipici“: toată lumea vrea să se împrietenească cu ei, îi invită… Iar unii din cei din jur observă cu amărăciune că nu sunt deloc atât de populari.
Risc: Cu cât ne gândim mai mult, cu atât tindem să supraapreciem popularitatea celuilalt și să ne considerăm niște șoricei invizibili. Iar pe termen lung începem să ne facem sânge rău din cauza asta.
Șansă: Invidia socială ne poate ajuta să ne cunoaștem mai bine. Ar trebui să ne întrebăm: Vreau asta cu adevărat? Ce sunt dispus să fac pentru popularitate?  Vreau ca oamenii să mă iubească și să-mi recu­noască personalitatea? Sau sunt un om care, de fapt, nu are nevoie de un cerc mare de admiratori?
Invidia pentru atractivitate
Studiile arată că femeile își invidiază semenele din pricina aspectului fizic, în special pentru siluetă, păr, ten.
Risc: Pentru a nu fi nevoite să recu­noaștem cât de invidioase suntem, adesea negăm importanța aspectului fizic și chiar începem să ne neglijăm – ceea ce ne va face să ne simțim și mai puțin atrăgătoare și mai neputincioase.
Șansă: Dacă ne recunoaștem invidia, avem posibilitatea să scăpăm de ravagiile ei, deoarece vom face mai mult pentru a ne îmbu­nătăți aspectul propriu. Ne vom îngriji, ne vom simți mai bine în propria piele, deci vom părea au­to­mat mai atrăgă­toare.
Invidia pentru bunuri 
și succes
Cu toatele am întâlnit femei mai bine îmbrăcate ca noi sau am adulmecat parfumurile lor fine și, desigur, foarte scumpe. De ce au ele toate astea? Evident, au mai mulți bani! De aici concluzia amară, dar lucidă, că oamenii nu sunt totuși pe de-a întregul egali. Unii au de mici cele mai mari șanse în viață, pe când alții 
pornesc cu handicap. În schimb, sunt 
unii care au avut îndemânarea de a se 
descurca și cu un astfel de neajuns.
Risc: Acest fel de invidie dă rezultatele cele mai nocive și mai neplăcute pe termen lung. În cazuri extreme se poate ajunge la do­rința aprigă ca persoana invidiată să piardă tot sau să fie lovită de o nenorocire. O formă la fel de tristă este disperarea care rezultă din observația că posesiunile și succesul nu ne fac întotdeauna fericiți.
Șansă: Dacă realizăm că invidia care ne-a cuprins a fost declanșată de ne­dreptăți și inegalități sociale, probabil că nu vom reuși să alungăm nedreptatea din lume, dar putem învăța să îi recunoaștem puterea în toate împre­jurările și mai ales ne stă în putință să nu producem noi înșine nedreptăți cu judecățile noastre.



Comments

comments

Previous:

S-a spart țeava cu bărboși

Next:

10 lucruri pe care barbatii nu suporta sa le auda

You may also like

Post a new comment