Ia românească, brandul nostru de țară

24 July of 2014

Credit foto: http://www.lalyphotography.com/

Credit foto: http://www.lalyphotography.com/

Tineri preocupați de tablete, de telefoane inte­li­­gen­te, de Facebook, Twitter, pentru care nicio noutate tehnologică nu ascunde vreo taină. Tineri care seamănă cu niște copaci cu ramurile viguros întinse către un viitor globalizat și supertehnologizat, dar cărora pare că le lipsesc rădăcinile. Doar pare: când li se dezvăluie o posibilă rădăcină, se pricep să-i citească semnificațiile adânci și să le dezvăluie și altora.
Este și cazul Andreei Tănăsescu, o tânără a cărei viață a pendulat mereu între vechi și nou, între tradiție și modernitate. „Sunt născută în București, dar vacanțele mi le-am petrecut, copil fiind, în zona Clujului, așa că pot spune că am fost mereu cu un picior în tradiție, în autenticitate și cu unul în moderni­tate.“ Ascultând che­­­­marea iei, a îndrăznit nu numai să o promoveze ca obiect vestimentar, ci și să o propună ca brand de țară colectiv: ce altceva poate fi ia românească decât o poveste plină de înțelesuri, de mesaje ce așteaptă a fi des­coperite, tălmăcite și duse mai departe? Sau, cum spune Andreea, „este o intrare în poveste, o poartă de acces în Țara Zânelor, România, și nu în Țara lui Dracula“.
Ideea a încolțit în mintea ei încă din 2004, pe când făcea parte din echipa de casting a filmului „The Fall“, realizat în stu­diourile MediaPro. „Tot atunci am realizat că oamenii simt nevoia să-și spună povestea și că ia ascunde în sine o poveste deopotrivă veche și nouă, că poate fi mereu reinventată.“
Până în 2012, drumul scoaterii la lumină al iei a fost unul presărat cu multe căutări, întrebări, eșecuri, însu­flețiri și dezamăgiri: prieteni buni au considerat iluzorie puterea iei de a strânge laolaltă oameni și idei, de a fi sursă de inspirație și obiect reprezentativ. „De  fapt, acum le mulțu­mesc tuturor celor care s-au îndoit de ideea mea și de putința mea de o pune în practică. Dacă nu erau ei, nu aș fi fost atât de bătăioasă“, spune Andreea.
„Punând alături poza unei țărănci din Maramureș în port popular și a unei crea­ții a lui John Galliano, pe când lucram la un film despre tradiții, mi-am zis: «Nu-i așa că-i haute couture?». Atunci am îm­păr­țit scenariul filmului, care nu s-a mai făcut, în pagini de Facebook: Regina Maria, Sarmisegetuza, Calea Victo­riei, La Blouse roumaine. A fost un expe­riment total să lansez aceste albume în spațiul virtual și să le văd îmbogățite și răspândite de oameni.“
Seara de 6 noiembrie 2012 poate fi considerată ziua de naștere a campaniei „La Blouse roumaine“: „Eram supărată că oamenii nu înțeleg, în ciuda atâtor instrumente moderne de comu­nicare. Atunci, la îndemnul Oanei Tănase, buna mea prietenă, n-am renun­țat la visul meu și am adăugat o fotografie cu ea și cu copilul ei îmbrăcați în ie. În acea seară fotografia a devenit virală, iar până în ianuarie totul devenise un fenomen: fiecare își aducea aminte că are pe-acasă o ie de la bunica, se fotografia cu ea și punea poza pe Facebook. Așa s-a creat o comunitate cu peste 100.000 de susți­nători, ba chiar între timp a generat și alte comunități dedicate iei pe Facebook, cu focus în cele mai variate domenii: educație, cultură, comerț etc.“ De atunci lucrurile s-au desfășurat cumva de la sine, oamenii au preluat inițiativa.
„În fiecare an, pe 24 iunie, Ziua de Sânziene, dar și Ziua Iei, vrem să îmbrăcăm planeta în ie pe Facebook, iar pentru asta am stabilit doar două condiții: ca persoanele implicate să poarte ie și să celebreze sărbătoarea de Sânziene/Sf. Ioan de Vară în spiritul comunității din care fac parte.“ Iar oamenii au fost entuziaști și creativi: pe 24 iunie 2013, Ziua Iei a fost marcată pe 6 continente, în 9 țări și în peste 100 de localități. Stewardesele de la TAROM și BluAir au fost îmbrăcate în acea zi în ie. „Dna Simona Miculescu, ambasadorul României la ONU, a îmbrăcat în ie toată misiunea diplomatică română cu ocazia preluării de către România a vicepreșe­dinției ONU. De asemenea, dna Renate Weber a vorbit foarte frumos despre campanie într-o emisiune TV.“
Nu văd încheiere mai bună decât faptul că, la întrebarea pusă pe Facebook: „Consi­derați că ia românească poate fi un brand de țară?“, Andreea a primit numai păreri pozitive. De fapt, brandul se referă la ceea ce simte cineva în legătură cu un produs, cu o idee.

EXTRA INFO
Mâini întinse
În acest lung drum către lumină, i-au fost alături oameni precum dna Ioana Avram, lector universitar la Academia de Artă, secția Design Vestimentar, dl Ioan Sorin Apan, etnolog, folclorist, pictor de biserici, creator de artă po­pu­lară, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, Iulia Gorneanu, directorul artistic al galeriei Galateca, Andreea Sandu, fondatoarea galeriei, și Grigore Leșe, „cel care ne-a ținut calea dreaptă“. Oficializarea mișcării a venit din partea autorităților Republicii Moldova, care au susținut manifestările de Ziua Iei.

Cătălina Oprea



Comments

comments

Previous:

Peste tot prin lume pe bani puțini

Next:

Tattoo, fascinație&artă

You may also like

Post a new comment