Cea mai trendy dietă: postul

21 March of 2019

Cea mai trendy dietă: postul – Străvechea înțelepciune a popoarelor își face acum loc printre tratatele nutriționiștilor: nu se mai discută însă despre postul ca pauză de la plăcerile lumești, ci de pauzele alimentare ca șansă de a ține greutatea sub control 
și sănătatea pe linia de plutire.

Cel care a fundamentat metoda postului ca sistem de control al greutății a fost doctorul 
Jason Fung, la origine nefrolog. Acesta a constatat că, pe termen lung, tratamentul cu insulină face mai mult rău decât bine pacienților cu diabet de tip II. Rezistența la insulină nu ar trebui tratată cu și mai multă insulină, ci cu măsuri radicale menite să reducă de la sine nivelul insulinei.

Astfel de rezultate au fost constatate după chirurgia bariatrică, dar într-un număr enorm de cazuri aceasta nu poate fi recomandată din cauza unui cortegiu larg de contraindicații și efecte 
secundare; aceste rezultate apar și în cazul unei reduceri dramatice a aportului de carbohidrați și favorizării grăsimilor în alimentație, dar este vorba despre o dietă greu de ținut, care ridică mereu paciențior tot felul de semne de întrebare.

Concluzia: mai simplu e să nu mănânce deloc! O decizie contra-intuitivă, complet necomercială, care pare demodată și anevoioasă! Cine i-ar fi dat o șansă, mai ales că face apel la o virtute umană demodată în cea mai mare parte: voința! Totuși, experiența clinică a demonstrat că abținerea de la mâncare este soluția cea mai blândă și mai naturală de a ține diabetul sub control și de a scăpa durabil de zeci de kilograme nedorite!

      În plus, se obține un boost de energie și studiile sugerează că sunt ținute în loc procesele de îmbătrânire.

Nu mai departe de anii ’70, când toată lumea lua trei mese pe zi, uneori chiar două, starea generală de sănătate era mult mai bună decât în zilele noastre, când nutriționiștii îmbrățișează calea comercială de a ne recomanda numeroase gustări între mese și de a ne amenința cu îngrășarea și malnutriția dacă sărim peste mese. Rezultatul este că mâncăm mai mult decât ne trebuie și mâncăm atunci când nu ne este foame – de ce ne-am mira că ne îngrășăm?

Rolul insulinei

Ce se întâmplă când mâncăm? Inevitabil, ingerăm mai multă energie din hrană decât putem folosi imediat. O parte din această energie trebuie să fie stocată pentru mai târziu; hormonul esențial pentru stocarea și folosirea ulterioară a energiei din mâncare este insulina, care în timpul meselor are un nivel ridicat. Carbohidrații  și proteinele stimulează deopotrivă producția de insulină. Grăsimile declanșează o producție mult mai mică de insulină, dar rareori mâncăm numai grăsimi.

Insulina are două funcții majore: mai întâi, permite corpului să înceapă să folosească imediat energia din mâncare. Carbohidrații sunt absorbiți și transformați rapid în glucoză, ridicând nivelul zaharurilor din sânge. Insulina permite glucozei să intre direct în mai multe celule ale corpului, iar celulele o folosesc pentru energie. Proteinele nu sporesc glucoza din sânge, dar pot ridica nivelul insulinei. Grăsimile consumate sunt absorbite direct sub formă de grăsime, având un efect minim asupra insulinei.

În al doilea rând, insulina ajută la stocarea excesului de energie: mai întâi în ficat, sub formă de glicogen, un tip de zahar. Dar ficatul nu poate înma­gazina glicogen la infinit; când capa­citatea lui e excedată, organismul începe să transforme glucoza în grăsime. De aceea cu mecanismul „mișcă-te mai mult și mănâncă mai puțin“ 
vedem rezultate doar pe termen 
scurt – pe termen lung, situația chiar se poate inversa! Acest mecanism tratează rezervele de grăsime ca și cum ar fi un singur sac mare, când de fapt avem de-a face cu două tipuri de seifuri, diferit încuiate: depozitele de glicogen ale ficatului și grăsimea depozitată în corp.

Corpul poate să ardă fie zahăr, fie grăsime, dar nu ambele. Pentru a arde grăsime, trebuie să se întâmple două lucruri: să ardem cea mai mare parte din glicogenul acumulat, iar nivelul de insulină trebuie să fie suficient de scăzut pentru a permite deschiderea rezervelor de energie. Aici este cheia: dacă menținem un nivel ridicat al insulinei mâncând tot timpul, rezervele de energie nu vor mai fi accesate, iar corpul pur și simplu își va încetini metabolismul. Imediat ce mâncăm mai mult, acest metabolism lent va duce direct la îngrășare și ne vom pomeni că eforturile noastre au fost inutile.

Soluția este postul, tocmai pentru a reduce insulina și a permite arderea grăsimilor. Omul activ contemporan va întreba imediat: dacă nu mănânc, nu cumva o să fiu sleit de puteri, fizice și intelectuale deopotrivă? Ei bine, deși pare paradoxal, experiența arată că efectul este contrar: marea majoritate a celor care țin post se simt mai în putere și revitalizați. Adrenalina crește și metabolismul se accelerează: după un post de 4 zile, energia cheltuită în repaus crește cu 12%.

Mesele regulate și abundente reduc până la suprimare producția de hormon de creștere, ceea ce accelerează îmbătrânirea organismului. Postul reia această producție, un efect imposibil de obținut cu dietele normale, care doar restricționează consumul caloric.

Ca să ai o sănătate ideală, nu este suficient să adaugi postul în regimul de viață; trebuie să te concentrezi și asupra unor obiceiuri alimentare sănătoase: consum predominant de alimente integrale, neprocesate, evitarea zahărului și cerealelor rafinate.

Cine și cum ține post

Oricine poate ține post, dar nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate și femeilor care alăptează. Consultați medicul dacă vreți să postiți și aveți: gută, diabet, reflux gas­troesofa­gian sau luați medicamente.

Spre deosebire de majoritatea dietelor, postul are avantajul de a fi flexibil. Nu există durată sau tipare bătute în cuie. Puteți posti săptămâna asta o zi, săptămâna următoare cinci și în celelalte două. Viața este imprevizibilă. Postul poate fi programat oricând avem nevoie de el.

Ca să nu fim condiționați să ni se facă foame în timpul postului, trebuie să ne pregătim din vremea în care mâncăm, și anume să mâncăm numai la masă și nu în timp ce facem altceva.

Atât în post, cât și în afara lui e bine să evităm îndulcitorii artificiali, chiar dacă nu au calorii (aceștia dau creierului semnalul de „dulce“ și pot stimula foamea și producția de insulină).

Strategia optimă pare a fi să iei masa principală în miezul zilei, pe la 3 după-amiaza și doar o cantitate mică la orele serii, adică exact tiparul tradi­țional al mesei mediteraneene.

În posti e bine să fim ocupați – și nu cu chestiuni alimentare.

Citeste si:

Articol exclusiv online
Text: echipa Ioana
Sursa foto: pexels.com/

Comments

comments

Previous:

Verde de primavara

conaf

Next:

(P) CONAF deschide dialogul pentru antreprenoriatul feminin românesc la Bruxelles

You may also like

Post a new comment